Astazi, nu putem ignora nici criza economica si nici impactul pe care internetul, computerele, tabletele si telefoanele inteligente il au asupra comportamentului nostru si asupra dezvoltarii comertului. Se vorbeste si la noi din ce in ce mai mult, si pe buna dreptate, despre comertul online si, cum noi ne-am propus sa promovam valorile, traditiile, brandurile si produsele romanesti, era firesc sa initiem, asadar, si un magazin online cu produse romanesti. Asa am ajuns sa lansam magazinul online Dacic Cool.
Putina istorie…
Ne-am obisnuit ca lucrurile sa se schimbe de la o zi la alta si aproape ca nu mai sesizam viteza acestor schimbari. Daca cel mai vechi mecanism cunoscut care se pare ca putea functiona ca un dispozitiv de calcul, mecanismul din Antikythira, dateaza din anul 87 i.H., primele calculatoare digitale aveau sa apara doar dupa 1930, pentru ca lampile sa fie inlocuite cu tranzistoare de-abia dupa 1954, cand Texas Instruments a introdus tehnologia pentru productia la scara comerciala a tranzistorilor pe baza de siliciu, circuitele integrate aparand si ele dupa cativa ani, dar integrarea lor pe scara larga avea sa urmeze de-abia dupa 1970. Astfel, primul computer care incepea sa semene cu un calculator personal a aparut de-abia in 1975, urmand ca la 12 august 1981 sa fie lansat primul IBM PC care avea sa deschida cursa dezvoltarii explozive a PC-urilor, in cadrul carora laptop-urile au inceput in ultimul deceniu sa detroneze desktop-urile, pentru ca acum tabletele sa atace deja extrem de agresiv piata PC-urilor, dupa ce primul iPad a fost lansat doar in martie 2010.
Dar calculatoarele nu ar fi revolutionat lumea asa cum au facut-o daca nu se dezvolta sistemul lor de interconectivitate. Internetul se considera ca a aparut in 1989, cand Tim Barners-Lee, de la laboratorul CERN din Geneva, a pus bazele Word Wide Web, utilizarea pe scara larga impunandu-se dupa cinci ani, cand a fost implementat software-ul gratuit Netscape Navigator si, dupa inca un an, Internet Explorer. Forta lui consta insa inainte de toate in posibilitatile de navigare pe care ni le ofera motoarele de cautare. Primul motor de cautare de sine statator, ALIWEB, Archie Like Indexing for the Web, anuntat in anul 1993 de Martijn Koster, a fost prezentat in 1994, in luna mai, la Geneva, Google urmand sa apara de-abia in 1997. Iar astazi nici nu ne mai putem imagina cum ar putea fi viata fara el… La fel cum pentru mereu mai multi dintre noi nu mai poate fi imaginata in afara retelelor de socializare.
Daca impactul lansarii retelei Friendster in 2002 si Myspace in 2003 nu a fost unul semnificativ, odata cu lansarea Facebook, in 2004, si Twitter, in 2006, retelele de socializare tind sa marcheze mereu mai profund intreaga societate, de la divertisment la politica si pana la comert si economie. Iar astazi, Zuckerberg, creatorul Facebook, considera ca principala provocare pentru compania lui o constituie optimizarea Facebook pentru telefoanele inteligente si pentru tablete in contextul in care se estimeaza ca, in 2013, numarul acestora va depasi numarul PC-urilor, respectiv un numar de 1,8 miliarde.
Viata noastra nu a fost schimbata doar de calculator, ci in egala masura de telefonul creat de Alexander Graham Bell in 1876, primul telefon mobil urmand a fi prezentat de Motorola doar in 1983, pentru ca la 29 iunie 2007 sa fie lansat iPhone-ul si cu aceasta diferenta dintre telefon si calculator sa inceapa sa se estompeze. Iar daca prima emisie-receptie radio a fost realizata de Heinrich Hertz in 1887, iar primul post de televiziune, BBC, a inceput sa functioneze in 1936, televizorul color creat de David Samof in 1954 in SUA s-a raspandit abia in anii '60. Ce au toate acestea in comun? Poate e interesant de stiut ca, in conformitate cu un studiu recent, in SUA, 74,8% din telespectatori navigheaza pe internet in timp ce urmaresc un program TV. Iar astazi multimedia este deja o realitate, tableta sau telefonul inteligent tind sa ne serveasca in acelasi timp de radio, TV, aparat foto sau de filmat. Ele ne permit sa ne informam, sa efectuam plati sau sa realizam cumparaturile de care avem nevoie. Toate ne bombardeaza simultan cu un noian de informatii si cu o publicitate mereu mai agresiva. Dar ele ataca deja de niste ani buni sistemul traditional de magazine.
Inceputurile comertului online
Daca inceputurile au fost timide in anii '90 cand a aparut un prim sistem online al companiei germane Intershop, in 1994, si Amazon, in 1995, urmat de eBay, in 1996, un studiu reliefa faptul ca, in decembrie 2011, 87% din utilizatorii de tablete au realizat tranzactii online. In Romania, comertul online a aparut in 1999, printre primele numarandu-se eMag in 2001, iar apoi PCFun, PCgarage sau MarketOnline, pentru ca in septembrie 2006 numarul de magazine online din Romania sa fie estimat la 800, in 2007 eMAG laudandu-se cu o cota de piata de 70%. Conform traficului inregistrat in 2006 topul primelor 10 site-uri de comert electronic fiind okazii.ro dedicat licitatiilor online, emag.ro dedicat sistemelor electronice, price.ro realizand comparatii intre diferitele oferte online, librarie.net - librarie si anticariat, dol.ro - magazin de media, IT si papetarie, shopmania.ro oferind comparatii intre ofertele online, culinar.ro - un supermarket online pentru produse alimentare si de igiena, urmate de dc-shop.ro al firmei Depozitul de calculatoare, domo.ro si ultrapro.ro.
Un studiu din 2010 evidentia 1.034 de magazine online in Bucuresti, reprezentand aproximativ 50% din numarul total de magazine si realizand in jur de 90% din cifra totala de afaceri fiind urmat de Cluj, Brasov, Tims si Iasi cu 4,3-2,4% din numarul de magazine. In cele 27 de tari ale Uniunii Europene, in 2011, 43% dintre cei cu varste cuprinse intre 16 si 74 de ani au cumparat ceva pe Internet, inregistrandu-se o crestere cu 3% fata de anul precedent si Eurostat estimeaza ca pana in 2013 in jur de 50% dintre consumatorii europeni vor face cumparaturi online. In prezent, in top se afla Marea Britanie si Suedia cu un procent de 71%, fiind urmate de Germania, 64%, si Franta, 53%. Procente mult mai mici se inregistreaza in Italia - 15%, Bulgaria - 7% si Romania - 6%. Daca ne referim insa la romanii care utilizeaza internetul, conform unui studiu GFK, in 2011, procentul celor care fac cel putin o cumparatura online pe luna a fost de 28%. Este interesanta diferentierea pe varste, astfel pentru cei cu varsta intre 18 si 24 de ani procentul creste la 37%, pentru 25-34 de ani la 31%, scazand insa, pentru 34-44 de ani, la 26%. In mediul urban, 44% dintre internauti au fost interesati de electronice, electrocasnice si telefoane, 28% de imbracaminte si accesorii vestimentare, 22% de produse de ingrijire personala si tot 22% de carti, CD-uri si DVD-uri.
Problemele comertului online
Sunt insa cateva probleme importante cu care s-a confruntat si continua sa se confrunte comertul online. Sistemul de expeditie ridica probleme din punctul de vedere al costurilor, al vitezei si al destinatiei: la domiciliu (prin curier) sau la oficiul postal, respectiv asa cum a inceput sa se dezvolte sistemul click&colect in Anglia, livrarea facandu-se la cel mai apropiat magazin. La prima vedere ar parea ca ar fi cel mai comod sa primesti coletul acasa, dar apare o problema de sincronizare intre propriul program si momentul livrarii. De aceea, multi prefera sa faca un scurt drum pana la posta sau in cadrul sistemului click&colect pana la cel mai apropiat magazin. Acest sistem mai rezolva inca doua probleme. De multe ori, oricat de fidele a fi pozele sau filmele de prezentare, ele pot sa-ti sugereze o textura sau o functionalitate si in special un feeling diferit fata de reactia pe care o vei avea atunci cand te vei confrunta direct cu obiectul comandat. Or, in cazul click&colect, ai posibilitatea sa-l vezi si sa-l examinezi direct inainte de a-l plati. Si aceasta este inca o problema a comertului online. Plata.
Plata prin transfer bancar este greoaie. Cea online pare multora inca nesigura, chiar daca rata fraudelor online a scazut destul de mult ca urmare a introducerii unor sisteme de securitate tot mai performante. Din acest motiv, plata efectuata la primirea coletului, direct la magazin, in cadrul sistemului click&colect, sau prin sistem ramburs la preluarea coletului de la posta este preferata inca de multa lume.
In Romania, conform procesatorului de plati online, RomCard, piata de tranzactii online cu cardul a inregistrat in 2007 o crestere cu 236%, ajungand la valoarea totala de 34,8 milioane de euro, in 2008 o crestere de 50%, in 2009 de 75%, in 2010 de 38% pana la valoarea de 127 de milioane de euro, iar in prima jumatate a lui 2011 volumul platilor online a atins valoarea de 80,5 milioane de euro inregistrand o crestere de 18% fata de aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce numarul tranzactiilor a crescut cu 8% ajungand la aproape 1,3 milioane.
Conform procesatorului de plati online, ePayment, in 2011 numarul celor care au folosit sistemul de plata online a crescut cu 14% fata de anul precedent, comenzile fiind plasate in proportie de 81% in timpul saptamanii si 80% dintre ele provenind din Bucuresti, 54% fiind plasate intre orele 10.00 si 18.00. Cresteri mult peste medie s-au inregistrat in domeniul vanzarilor online de flori, IT&C, carti, cadouri si servicii. In 2011 s-a mai observat si o diversificare a produselor achizitionate cu plata online, precum si o scadere a valorii medii a tranzactiilor, concomitent cu cresterea numarului acestora.
Trebuie avut in vedere insa faptul ca in cadrul platilor online prin card bancar predomina platile pentru achizitionarea pachetelor turistice si a biletelor de avion, pentru plata facturilor la utilitati, servicii si telecomunicatii, acestea din urma inregistrand o crestere de peste 60%. Introducerea de catre tot mai multe ONG-uri a facilitatii de donatii online a condus la o crestere a numarului acestora cu 27%.
La cresterea numarului de tranzactii cu plata online, au contribuit si campaniile de incurajare a platilor online desfasurate de ePayment in parteneriat cu MasterCard desfasurate in ianuarie, cand s-au inregistrat 183.000 de tranzactii, si in mai, cu 186.000 de tranzactii.
In evolutia comportamentului general trebuie tinut seama si de intensificarea campaniilor publicitare ale bancilor in sprijinul serviciilor de online banking, dar si de introducerea serviciilor de plata online de catre diversi operatori precum Enel, Distrigaz sau operatorii de telecom, fara a uita de introducerea de catre stat a interfetei unice pentru plata tuturor taxelor si impozitelor.
Astfel, analiza platilor online nu trebuie confundata cu cea a tranzactiilor online. Conform analizelor intreprinse de eMag, cresterea pe care au inregistrat-o tranzactiile online este mai mare decat cresterea vanzarilor online, astfel ca, de exemplu, in cazul eMag, cota platilor online cu cardul din totalul vanzarilor realizate a ramas aproximativ aceeasi, situandu-se la 6%, ei considerand ca plata online cu cardul mai mult a incurcat decat sa ajute la cresterea business-ului. Nici in cazul Koyos.ro, plasat pe segmentul IT, ponderea platilor online nu depaseste 10%. Mai multe studii vin sa plaseze cota platilor ramburs la 90% din totalul tranzactiilor online.
Este interesant de observat ca in conformitate cu un raport Gfk, din cei 9,6 de milioane de romani bancarizati, doar 384.000 folosesc serviciile de internet banking, adica doar 4% si doar 3% fac plati online cu cardul, in timp ce plati de pe telefonul mobil fac doar 1,6%, in timp ce in Austria procentele sunt de 9%, respectiv de 29%. Tot dintr-un studiu Gfk, rezulta ca jumatate dintre romani folosesc internetul saptamanal, 80% folosesc telefonul mobil si 13% au un smartphone.
De ce sa cumperi online
In intreaga lume, dezvoltarea telefoanelor inteligente, a tabletelor si a sistemelor wi-fi prezente in tot mai multe locuri publice a contribuit la o crestere rapida a comertului electronic catre care te impinge lipsa de timp, traficul aglomerat si cautarea celor mai bune preturi, cuprinzand treptat majoritatea categoriilor de bunuri si servicii, majoritatea tranzactiilor privind insa produse ieftine si cu risc scazut. Astfel, pentru multi, achizitiile online devin treptat un nou stil de viata.
In afara de comoditate, sistemul online iti permite sa realizezi o comparatie rapida asupra diferitelor oferte si sa iei o hotarare in cunostinta de cauza. Problemele principale pe care le ridica evolutia actuala a pietei in contextul acestei treceri spre comertul online le reprezinta nevoia noastra de a interactiona, de a socializa, de a atinge, de a testa. Si, nu in ultimul rand, faptul ca shopping-ul reprezinta si o forma de recreere, de divertisment, o experienta unica in felul ei, in care serviciile si ambianta joaca un rol important. De fapt, cele doua tipuri de comert, online si in magazin, vin treptat sa se modeleze si sa se completeze reciproc astfel ca, in multe tari, comenzile online se fac chiar din mall-uri sau dintr-un magazin in care incerci produsul, dar il comanzi online dupa ce ai scanat codul de bare cu ajutorul telefonului si ai cautat pe net cel mai mic pret. Comertul online este puternic impulsionat de raspandirea smartphone-urilor si in special a tabletelor. Astfel, 98% dintre posesorii de tablete declarau in cadrul unui studiu de anul trecut ca vor folosi tableta in 2012 pentru cumparaturi online, JP Morgan estimand o crestere a pietei globale de e-commerce la aproximativ o mie de miliarde de dolari. Rakuten Global Market, unul dintre marii jucatori ai acestei piete considera ca tabletele si mobilele vor conduce la o noua experienta a pietei de comert online in care iti vei desfasura activitatea de shopping, impreuna cu social network-ul tau, descoperind o experienta globala, asistand in viitorul imediat la o globalizare a acestei piete in cadrul careia conditiile de expediere vor deveni mult mai flexibile si imbracand un puternic specific local, experienta noului online shopping devenind una absolut personala. Din punct de vedere al disponibilitatii de a efectua cumparaturi online din diferite piete, conduce Brazilia cu 81%, urmata de Indonezia 77%, Thailanda 74%, China 69% si Spania 66%. Marii jucatori ai comertului online isi diversifica si isi adapteaza rapid ofertele pentru a atrage cat mai multi cumparatori pe aceasta piata globala in curs de formare.
Acesta este un motiv in plus pentru a incerca sa diversificam cat mai rapid piata online din Romania si sa o adaptam cerintelor actuale.
O altfel de idee in comertul online din Romania
In acelasi timp, este important sa dam o atentie speciala produselor romanesti destul de vitregite de sistemul de magazine si aceasta indiferent de specificul acestor produse. Dar productia autohtona, respectiv propria noastra economie, este greu sa se dezvolte in conditiile in care nu se poate baza pe o piata interna, mai ales ca pentru firmele mici si mijlocii problemele de desfacere reprezinta de multe ori o problema extrem de dificila. In plus, un sistem de vanzare online poate permite si o forma extrem de eficienta de comunicare intre brand-ul respectiv si consumator, utila atat consumatorului pentru a intelege mai bine avantajele acelor produse, cat si pentru firma producatoare pentru a sesiza mai repede si mai exact criticile, interesul si chiar sugestiile consumatorilor, putandu-se realiza astfel acel atat de necesar parteneriat intre producator si consumator. Caci de dezvoltarea productiei proprii a acestei tari depinde, in mod esential, atat crearea de noi locuri de munca, cat si cresterea generala a bunastarii noastre.
De aceea, un magazin online dedicat special produselor romanesti poate reprezenta o oportunitate si un model de crestere a unui astfel de parteneriat, in folosul atat al cumparatorilor, cat si al producatorilor, care inteleg sa-si respecte clientii, atat prin calitate si pret, cat si prin modul de informare si au disponibilitatea de a fi deschisi sugestiilor si asteptarilor acestora. 
Un magazin online care sa functioneze sub deviza Cumpara romaneste! poate reprezenta un vector de constientizare a importantei pe care o are determinarea noastra de a sprijini propria economie pentru a o ajuta sa treaca mai usor peste o criza care, din pacate, nu trece, ci tinde sa se agraveze. Iar, astazi, ne gasim intr-o Europa si intr-o lume in care fiecare incearca sa gaseasca formele prin care isi poate stimula si proteja propria economie. Iar in U.E. nu mai ai posibilitatea de a folosi barierele vamale. ci doar determinarea cetatenilor tai de a contribui prin propriile lor optiuni la stimularea productiei. Evident, nu se pune in discutie incercarea de a prefera produse autohtone scumpe si proaste, creandu-ne astfel un real dezavantaj, mai ales ca astfel nu sprijinim nici economia, caci astfel de producatori necompetitivi nu pot conduce la o reala relansare a economiei. Se pune insa problema de a prefera intre un produs autohton oferit la un pret decent si la o calitate comparabila cu unul strain, de a-l prefera in fata celor straine. Si, in plus, de a-l recomanda propriilor tale cunostinte. Iar acolo unde ai sugestii, sa nu eziti si sa nu intarzii de a le transmite producatorului. Este un exercitiu personal prin care ne castigam o noua demnitate, adevarata demnitate de a fi romani. Ne facem un dublu serviciu noua, fiecaruia, atat prin faptul ca incepem sa cumparam in mod inteligent, corect informati, spre propriul folos, cat si prin faptul ca stimulam economia cu avantajele ce se reintorc indirect, rezultand din dezvoltarea tarii si a serviciilor pe care aceasta va fi in stare sa ni le reintoarca. Apoi venim in spijinul prietenilor si a celor care genereaza locuri de munca si bunastare.
Astfel, Cumpara romaneste! nu este un slogan, nu este un simplu slogan, ci este mai inainte de toate inceputul adevaratei mandrii de a fi roman si a unei reale responsabilitati pe care trebuie sa o ai ca cetatean, ca membru al Cetatii, fata de tine, fata de cei din jurul tau, fata de Cetate.
Speram astfel ca un magazin online dedicat special produselor romanesti, operand sub deviza Esti roman? Cumpara romaneste! poate juca un rol cu adevarat important in acest moment de extindere a pietei online, de criza, de dificultati cu care economia romaneasca si fiecare dintre noi ne confruntam intr-un mod din ce in ce mai dur si poate mai inainte de toate de deruta in care pentru multi a ajuns sa para rusinos sa cumperi sau sa folosesti produse romanesti. Este o problema care tine direct de mandria de a fi roman, la fel cum germanul este mandru ca este german si este mandru sa cumpere si sa foloseasca produse Made in Germany. Daca vrem sa ne construim cu adevarat un viitor, trebuie in primul rand sa ne recucerim mandria de a fi romani. Iar mandria de a cumpara romaneste poate fi un bun inceput.
Pornind de la aceste consideratii, am initiat Magazinul Dacic Cool, dedicat special produselor romanesti. Fiind plasat sub deviza Esti roman? Cumpara romaneste!, este deja functional si in plin proces de dezvoltare. Am inceput oferind produsele a doua branduri romanesti, Gerocossen si Hofigal, branduri nascute dupa ’90, dar care au ajuns extrem de repede sa fie iubite, apreciate si cautate de consumatori. Speram insa ca incet-incet, dar temeinic si organic, lucrurile pe care le-am initiat sa se dezvolte, in beneficiul nostru al tuturor. (Cecilia Caragea)
Concurs
Parerea fiecaruia dintre dumneavoastra este importanta. De aceea asteptam parerile voastre. Ideile si comentariile cele mai interesante primite pana in 12 august 2012 vor fi premiate cu 10 seturi de produse Hofigal, continand: un sampon 5R, un balsam pentru par si un supliment nutritiv cu ulei de catina.
Premiile sunt oferite de magazinul online Dacic Cool.
