Joi, 28 Mar

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Blogurile brandurilor Dacic Cool Blog Corcova Noroc si pofta buna!


Noroc si pofta buna!

Email Imprimare

Syrah, Shiraz, Sirac, Schiras ori Marsanne Noir... nenumarate nume pentru a descrie unul dintre cele mai bune soiuri de struguri pentru producerea vinului rosu. Un soi nascut in Franta, pe Valea Rhone-ului, dar care a fost facut celebru in Australia, unde a fost plantat si cultivat din greu.
Syrah-ul a fost al saptelea soi de struguri cultivat in ultimii ani pe plan mondial, fiind folosit atat ca varietate de sine statatoare pentru obtinerea de vinuri rosii puternice, cat si in amestec cu alte soiuri. In cupaje, continutul sau mare de tanini ii da puterea de a influenta vinurile parfumate, corpolente. Are o textura intensa, bogata, cu nuante de violet inchis si negru. Gustul sau merge mai mult in directia condimentelor decat in directia fructelor. Faptul ca are un iz de afumat si ca poate creste in zone cu climate foarte diferite a facut ca soiul Syrah sa fie foarte apreciat de producatorii de vin, care isi pot demonstra intreaga maiestrie, conferindu-i, prin intermediul butoaielor in care il pastreaza, inedite note de cirese negre, piper sau mirodenii. Doua dintre cele mai cunoscute vinuri care concentreaza toate aceste note sunt clasicele Cornas, din Valea Rhone-ului, si Barossa Shiraz, din Australia. In amestecuri, Syrah-ul reuseste sa echilibreze extremele altor soiuri de struguri, dand nastere unor vinuri mai corpolente.


Cu cine si cum sta Syrah-ul la masa
Soiul Syrah are boabe cu pielita groasa si inmugureste tarziu, ceea ce confera vinului anumite calitati. Vinul Syrah se bea de preferinta tanar si la o temperatura de 18-20 grade Celsius – se spune ca e cea mai mare temperatura la care poate fi servit un vin. Contine rareori la fel de multi tanini precum Cabernet-ul, dar are un grad de complexitate a gustului la fel de mare si o culoare la fel de profunda ca acesta din urma.
Maestrii bucatari si somelierii alatura, adeseori, mancaruri si vinuri ce au consistente similare, la fel de usoare sau la fel de grele. In cazul vinurilor, indiciile cele mai importante sunt culoarea (soiurile de struguri rosii au o corpolenta mai mare decat cele de struguri albi) si varietatea de struguri din care sunt obtinute (de la soiurile cele mai usoare la cele mai grele: Champagne, Chardonnay, Pinot Noir, Syrah, Cabernet Sauvignon). Alte indicii sunt climatul in care a crescut varietatea respectiva si tehnica de producere a vinului – vinurile mai usoare provin, in general, din climate mai reci, iar cele mai grele sunt originare din climate mai calde sau sunt obtinute prin fermentare in butoaie. Ultimul indiciu este, desigur, continutul de alcool – mai putin alcool inseamna, in general, un vin mai usor si viceversa.
In cazul mancarurilor, continutul in proteine este cel care ne arata cat de satioase sunt preparatele. O insiruire de la mancaruri usoare la mancaruri grele, din punctul de vedere al proteinelor, ar arata cam asa: calcan, linte, pui, curcan, somon, miel, carnati, vita, foie gras. Ca element secundar se iau in considerare sosurile, condimentele, toppingurile – cele usoare sunt sosul de lamaie si untul, salsa de mango si mararul, iar cele grele sunt mole-ul (mexican), bacon-ul, sosul Mornay (branza), gratinee. Un al treilea element demn de luat in considerare este metoda de preparare: fierberea in apa sau la abur da mancaruri usoare, iar prajirea si coacerea dau mancaruri mai grele, cu nuante gustative mai afumate, mai caramelizate si mai concentrate.
Mergand pe acest principiu, un Syrah cu o corpolenta medie, de exemplu, se va potrivi foarte bine cu preparate culinare din aceeasi zona: piept de rata, miel, vita (grill sau carpaccio), paella, carnati si chiar foie gras.
Syrah-ul este un vin incredibil de prietenos cu mancarurile – din acest punct de vedere, se poate spune ca e inrudit cu Pinot Noir. Datorita faptului ca mentine mereu un echilibru intre putere si finete, Syrah-ul se potriveste la fel de bine cu mancarurile grele si cu fructele de mare, de exemplu. Merge de minune cu mancarurile mai consistente, din bucatariile indiana sau mexicana, echilibrand gusturile (prea) exotice ale acestora.
O alta strategie in potrivirea mancarurilor cu vinurile tine de gusturi. Syrah-ul are note fructate (afine, coacaze negre, prune, cirese), condimentate (piper negru si alb, usturoi, anason, cimbru), dar si de bacon, ciocolata, nuca prajita, prin urmare se potriveste cu sos de cirese, burgeri cu bacon, ardei, migdale (sau avocado si supa de migdale), ciuperci cu mamaliga, linte etc. Multe preparate condimentate rezoneaza cu notele condimentate ale Syrah-ului, ca de exemplu tartarul de ton cu crema din piper Sichuan si gratin din cartofi dulci. Syrah-ul merge bine chiar si cu prajiturile tip brownies!
Oricum, pe langa orice recomandari, puteti incerca si alte combinatii culinare insotite de Syrah, caci numai asa veti descoperi varianta ideala pentru dumneavoastra!
De o culoare rosu rubiniu, Syrah-ul de Corcova completeaza foarte bine carnea rosie cu sosuri condimentate sau vanatul. Cu un continut de alcool de 14 %, acest Syrah a fost obtinut prin macerare-fermentare pe bob la temperatura controlata, urmata de o maturare timp de noua luni in baricuri frantuzesti. Vinul se distinge prin nasul ce evolueaza de la aroma de fructe de padure negre supra-coapte pana la boabe de cafea prajita, in timp ce gustul cuprinde arome de cirese negre pietroase si note de condimente usor picante. Finalul este de ciocolata cu o nuanta extrem de fina. Desi inca tanar, Syrah-ul de Corcova are tanini promitatori si este perfect echilibrat, avand personalitatea unui vin matur care va avea si mai multe de spus in urmatorii ani. Temperatura optima de servire se situeaza in jurul valorii de 18-20 grade. Se recomanda aerisirea cu jumatate de ora inainte de a fi servit.


Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy