Decesul mamei mele, survenit acum trei ani, in urma unui cancer descoperit cu intarziere, literalmente m-a daramat. In scurt timp, diferite afectiuni despre care stiam, dar care nu-mi dadeau inca nici o bataie de cap, au inceput treptat sa se agraveze. Ma refer in egala masura la o insuficienta cardiaca, dar si la problemele hepatice aparute in urma unei hepatite B. Pe langa agravarea acestora, acum incepuse sa ma chinuie o stare mereu mai pronuntata de oboseala, dublata de o slabiciune muscular, ceea ce parea sa conduca la ideea instalarii unei adevarate distrofii musculare. Trebuie sa recunosc faptul ca degradarea pronuntata a starii mele de sanatate ma ducea de multe ori la gandul ca nu va dura mult si o voi urma pe mama mea. Dar, intr-o zi, o colega mi-a recomandat insistent sa incerc sa iau suplimente pe baza de Q10. Initial nu i-am acordat nici o atentie. Incercasem deja tot felul de combinatii de vitamine, minerale si alte tonice, dar fara efect. In cele din urma am cedat insistentelor ei si am inceput sa iau Q10 in mod regulat. Si nu mica mi-a fost surprinderea cand dupa vreo doua luni eram deja practic alt om, mai activ si mai sanatos decat cu zece ani in urma. Lucru confirmat si de analizele medicale.
Intrigata, am inceput sa caut informatii si sa ma documentez cu privire la Q10. Si poate ca mai bine ma abtineam… Pentru ca asa am inceput sa ma simt vinovata de decesul mamei mele. Daca efectuam aceasta documentare inainte de a o pierde sunt convinsa ca ea s-ar fi putut face bine. Sa nu credeti ca am innebunit! Insa deja din 1993, in cadrul testarii clinice a coenzimei Q10, efectuata de dr. Folkers intr-o clinica din Copenhaga, doua femei cu un cancer la san in faza avansata au reusit sa obtina disparitia completa a tumorii in doar doua luni in urma administrarii unor doze de 300-400 de miligrame de Q10 pe zi. Si aici este secretul, caci dozele de 90 de miligrame recomandate nu au decat un efect extrem de slab.
Apoi, mai recent, in urma cercetarilor intreprinse in 2005 la Universitatea din Miami s-a descoperit un lucru uimitor: celulele canceroase sunt efectiv distruse de Q10 fara a afecta celulele normale. Iata despre ce este vorba: Q10 hraneste si fortifica orice celula ce se hraneste aerob. Si cand vorbim de aceste celule ne referim in primul rand la muschiul cardiac si la celulele hepatice, dar in egala masura si la cele nervoase sau la cele musculare. Aceasta este de altfel explicatia pentru rapida redresare a starii mele de sanatate. Dar celulele canceroase nu se hranesc aerob, ci anaerob, iar pe acestea coenzima Q10 le distruge. Astfel se explica de ce Q10 are efect chiar si in stadii terminale.
Dar numai in doze suficient de mari. Citostaticele afecteaza nu doar celulele canceroase, ci si pe cele sanatoase, slabind orgsanismul. Astfel, mai ales in cazul persoanelor slabite sau varstnice, efectul lor poate fi de-a dreptul devastator, asa cum a fost cazul si cu mama mea. Coenzima Q10, dimpotriva, intareste organismul, il fortifica, elimina radicalii liberi si contracareaza efectele nedorite ale citostaticelor, coenzima Q10 dand astfel rezultate deosebite si prin asocierea cu tratamentele clasice. De ce nu m-a invatat nimeni aceste lucruri pe cand mai traia inca mama mea? Cred ca ar trebui ca noile descoperiri sa ajunga cat mai repede la indemana celor care au atata nevoie de ele! S-ar salva atatea vieti si atatia oameni ar fi scutiti de suferinte inutile! (Vicki)
Arata formular/Ascunde
