Florile albe si galbene ale narciselor sunt foarte apreciate de toata lumea, atat ca flori taiate, pentru vaza, cat si ca plante ornamentale pentru gradini si parcuri. Alaturandu-se celorlalti vestitori ai primaverii, narcisele ne coloreaza viata de la sfarsitul iernii pana la inceputul verii (in regiunile cu clima temperata). Exista mii de soiuri si varietati, caci cultivatorii au selectat mereu soiuri noi, la cererea publicului.

Mitul lui Narcis
Nu toata lumea este de acord ca numele acestei flori ar fi forma feminina a lui Narcis/Narcissus din mitologia greaca. Acesta era un vanator din Thespiae, din Beotia, renumit pentru frumusetea sa. Fiu al lui Cephissus, un zeu al raurilor, si al nimfei Liriope, Narcissus era foarte increzut si mandru, dispretuindu-i pe cei care il iubeau. Nemesis a dorit sa-l pedepseasca pentru acest comportament, astfel ca l-a atras catre un ochi de apa. Narcissus s-a indragostit de portretul sau din apa, nedandu-si seama ca e doar o imagine. Neputand pleca de langa acel chip frumos, Narcissus a murit. Iar in locul in care a murit a aparut frumoasa floare care ii poarta numele, narcisa.
Insa mitul are multe variante. Versiunea clasica e cea a lui Ovidiu, din Metamorfoze, care spune povestea lui Narcissus si a lui Echo. La nasterea copilului, un clarvazator orb i-a spus mamei sale, nimfa Liriope, ca acesta va trai mult si bine, cu conditia sa nu-si vada chipul niciodata. Odata, Narcissus se plimba prin padure, iar Echo, o nimfa a muntilor, l-a vazut, s-a indragostit de el si l-a urmat. Baiatul a simtit ca e urmarit si a strigat: Cine e acolo? Echo a repetat: Cine e acolo? Pana la urma, ea i s-a aratat si a incercat sa-l imbratiseze, insa el a fugit si i-a spus sa-l lase in pace. Echo a fost devastata si si-a petrecut restul vietii in singuratate, pana cand din ea a mai ramas doar un sunet, un ecou.
Nemesis, zeita razbunarii, a auzit povestea si s-a hotarat sa-l pedepseasca pe Narcissus. L-a atras langa o apa, iar el s-a indragostit de imaginea sa din oglinda. In final, si-a dat seama ca aceasta dragoste este imposibila, astfel ca s-a sinucis. O versiune si mai veche, atribuita poetului Parhenius din Niceea, scrisa cam cu 50 de ani inainte de Hristos, a fost recent descoperita pe un papirus. Si aici, Narcissus se sinucide. Si in versiunea lui Conon, contemporan cu Ovidiu, Narcissus se sinucide, dar aici exista un tanar, Aminias, care se indragosteste de frumosul baiat. Narcissus il dispretuieste, asa cum a facut cu toti cei care s-au indragostit de el, si ii da o sabie. Aminias se sinucide pe pragul lui Narcissus, dupa ce i-a rugat pe zei sa-i dea acestuia o lectie pentru toata durerea pe care a provocat-o. Narcissus a dorit sa bea apa dintr-un izvor, dar si-a vazut chipul, s-a indragostit de el, apoi s-a sinucis din cauza acestei iubiri imposibile. Un secol mai tarziu, Pausanias, scriitor si calator, a gasit o varianta a povestii in care se spune ca Narcissus o iubea foarte mult pe sora sa geamana, nu pe el insusi. Pentru a se consola dupa moartea ei, Narcissus nu si-a mai putut desprinde privirile de izvorul de apa, incercand sa-si aduca aminte de trasaturile ei. Acest mit s-ar putea sa provina dintr-o veche superstitie a grecilor, care spunea ca a-ti vedea imaginea reflectata inseamna ghinion si iti poate fi chiar fatal.

Influente in cultura
Narcis a devenit un motiv foarte popular in arta romana. Era deja popular chiar inainte de varianta lui Ovidiu si a ramas popular vreme de doua mii de ani, multa vreme dupa ce Imperiul Roman s-a stins. Pictori precum Caravaggio, Turner, Poussin, Dali sau Waterhouse, poeti ca Rainer Maria Rilke, Alfred Edward Housman, Keats sau Seamus Heaney, scriitori ca Stendhal, Oscar Wilde (in Portretul lui Dorian Gray, singurul sau roman), William Faulkner (personajul Narcissa din Sanctuarul), Andre Gide, Herman Hesse (in Narcis si Gura-de-Aur), Herman Melville (in Moby Dick) sau Paulo Coelho (in Alchimistul), cu totii au abordat acest mit.
De la Narcis vine si termenul narcisism, care arata o fixatie asupra persoanei proprii. In psihoanaliza freudiana, narcisismul denota un grad excesiv al stimei de sine, o preocupare de sine excesiva, care in mod obisnuit exprima o forma de imaturitate emotionala.

Numele narcisei
Totusi, se pare ca numele narcisei nu provine de la personajul mitologic Narcissus, ci din cuvantul grecesc narcoun, care inseamna "a amorti" si care i-a fost dat plantei datorita proprietatilor sale narcotice. De fapt, acesta este si radacina de la care s-a format cuvantul narcotic. Pliniu spune acest lucru in felul urmator: Narce narcissum dictum, non a fabuloso puero, adica numit Narcissus de la Narce, nu de la baiatul din poveste. Pentru efectele sale narcotice, Socrate numea narcisa "cununa zeilor Infernului". Aplicat pe rani deschise, extractul din bulbi de narcisa provoca o amortire a intregului sistem nervos central si chiar oprirea inimii.
Dar, indiferent care ar fi originea numelui sau, narcisa este o floare foarte iubita, care a fost si a ramas populara si usor de cultivat. Ea a devenit chiar floarea oficiala a Regatului Wales, deoarece infloreste in jurul datei de 1 martie, aproape de ziua Sfantului David, patronul locului. Chinezii o considera o floare norocoasa, ea fiind si floarea traditionala a Anului Nou chinezesc. La noi, exista numele Narcis, iar Narcisa este forma feminina. Insa numele nu a venit direct de la personajul mitic, ci oamenii l-au preluat de la floare, de la narcisa. Narcisa Suciu este o bine-cunoscuta cantareata romana, iar Narcisa de Jesus Martillo y Moran este o sfanta romano-catolica din Nobol, Ecuador, care a trait in secolul al XIX-lea si care este celebrata in data de 30 august. La noi, exista, de asemenea, mai multe locuri numite Poiana Narciselor si chiar o Sarbatoare a Narciselor, in judetul Brasov.
Persoanele care poarta numele de Narcisa sau Narcis pot parea prea dure, prea stricte, insa in realitate nu sunt chiar asa. De fapt, ele sunt foarte sensibile, chiar prea sensibile, iar uneori foarte vulnerabile. Confruntandu-se cu ostilitatea lumii, au tendinta de a se retrage in ei insisi, evitand-o. Totusi, sunt curajosi, hotarati, detesta nedreptatea, lingusirile, minciuna si isi pot asuma responsabilitati, fiind capabili sa-i conduca pe altii. Au un spirit inovator si au nevoie sa traiasca experientele lor proprii, fiind capabili pentru asta sa se sacrifice pentru o cauza care ii intereseaza. Sunt persoane destul de complexe.
Pe de o parte sunt autoritare, egocentrice, exigente, pe de alta parte sunt altruiste si idealiste. In copilarie, Narcis si Narcisa sunt cuminti, disciplinati si destul de rezervati. Sunt independenti, iar atunci cand sunt fratele sau sora mai mare, ii pot inlocui cu succes pe parinti. Ambitiosi, ei vor avea tendinta sa conduca, sa fie pe primul loc si sa atraga atentia. Iubesc spectacolul si au nevoie sa fie recunoscuti si adulati. Idealisti si materialisti totodata, sunt interesati de pozitia sociala si de confortul pe care il pot aduce banii. Din punct de vedere sentimental, sunt exigenti si vor sa domine. Senzuali, sunt gelosi, fideli, loiali si sinceri, insa cer acelasi lucru de la partenerul lor. Asprimea lor ascunde, de fapt, o mare generozitate si sentimentalism. Cei numiti Narcis si Narcisa sunt atrasi de domeniul social - drept, medicina, de profesiile liberale - bancher, contabil, manager, de lumea spectacolului sau de audiovizual.
In limba engleza, in limbajul comun, mai ales soiului Narcissus pseudonarcissus i se mai spune si daffodil sau Lent Lily. Numele populare daffodowndilly, daffadown dilly si daffodily affodily sunt forme modificate ale cuvantului Asphodel, planta despre care se crede ca grecii o numeau narcisa. Aceste nume apar deja din secolul al XVI-lea, daca nu mai devreme. Asphodel a devenit mai intai affodell si nu se stie care e motivul introducerii literii "d" la inceput. O posibila explicatie ar fi ca aceasta provine de la articolul olandez de, ca in De affodil.
In culegerea sa de versuri Hesperides, Robert Herrick, poet liric si cleric englez din secolul al XVII-lea, face aluzie la narcisa (daffodil) ca purtatoare de moarte, punand-o in legatura, probabil, cu asphodel si cu obiceiul vechilor greci de a planta aceasta floare langa morminte. In Franta, narcisei pseudonarcissus i se mai spune fleur d'asphodele, dar si "sarmana fiica a Sfintei Clara".

O floare iubita de peisagisti
Narcisa face parte din familia Amaryllis si este o planta perena, rezistenta, care infloreste primavara. Este originara de pe pasunile si din padurile europene, nord-africane si din vestul Asiei. Numarul speciilor depinde de modul in care acestea sunt clasificate, caci multe dintre varietatile hibride obtinute de om seamana foarte mult cu varietati salbatice. In orice caz, exista intre 26 si 60 de specii bine definite, in functie de clasificare, care sunt folosite pe scara larga in gradini si in arhitectura peisagistica. Desigur, aceste specii au sute, mii de varietati, care sunt foarte decorative.
Cele mai multe specii de narcisa se cultiva cu mare usurinta, caci aceasta planta s-a adaptat foarte bine solurilor si climatelor din Europa. Nici un alt soi de floare nu este cultivat atat de usor si nici o alta floare nu este mai putin expusa bolilor. Faptul ca frunzele si radacinile sale contin manunchiuri de cristale de oxalat de calciu, de forma unor ace, o protejeaza de ierbivorele care pasc si de rozatoare, facand-o otravitoare pentru vite si pentru alte animale mai mici. Singurul inamic din lumea insectelor al narcisei este musca Merodon equestris, care isi depune oul in bulb. Larva se hraneste apoi cu miezul bulbului. In Olanda si in Anglia, aceasta musca provoaca mari pagube.
Culorile diferitelor soiuri de narcisa variaza de la galben pana la portocaliu inchis, iar florile sunt mai mici sau mai mari. Horticultorii au creat narcise duble si triple, dar si unele soiuri salbatice au variante cu floare dubla.

Utilizari in medicina si in alte domenii
Bulbii de narcisa, dar si celelalte parti ale plantei provoaca voma, iar florile sunt considerate usor otravitoare. Decoctul din flori uscate provoaca voma si a fost considerat de ajutor in cazurile de congestie bronsica la copii, dar si de dizenterie epidemica. De asemenea, datorita efectului pe care florile si bulbii de narcisa il au asupra sistemului nervos, s-a considerat ca sunt benefice pentru isterie si chiar pentru epilepsie. In Franta, florile de narcisa au fost folosite ca antispasmodic.
Un alcool distilat din bulbi era folosit ca unguent, dar si in uz intern, iar un ulei volatil galben, cu miros neplacut, era extras din flori - acesta continea pigmentul quercetina, un flavonoid prezent si in straturile exterioare ale cepei. Arabii aplicau acest ulei pe cap, pentru a vindeca caderea parului si chelia, dar il foloseau si ca afrodiziac.
In anul 1578, Gerard reuseste sa izoleze pentru prima data un alcaloid din Narcissus pseudonarcissus, iar in 1910 Guerin reuseste sa il obtina in stare pura. Bulbul negerminat contine 0,2%, iar bulbul care a inflorit, 0,1% din acest alcaloid. La pisici, narcisina a cauzat greata si purgatie. Si soiul Narcissus princeps contine acest alcaloid.
Bulbii soiului Narcissus poeticus, narcisa poetului, sunt mai periculosi decat aceia de N. pseudonarcissus, fiind foarte iritanti si provocand voma puternica. Ei sunt utilizati in homeopatie, sub forma de tinctura. Mirosul florilor acestui soi este daunator, putand provoca dureri de cap si voma daca sunt tinute in camera.
Relativ recent, s-a descoperit ca unul din constituentii narcisei este eficient in incetinirea bolii Alzheimer, fapt care demonstreaza ca acesta poate modifica functiile sistemului nervos central uman. Iata cum plantele, prin alcaloizii si flavonoizii pe care ii produc, pot deveni o resursa valoroasa pentru medicina zilelor noastre, demonstrand calitati si proprietati nebanuite. In sudul Frantei, din florile soiurilor inmiresmate Narcissus jonquilla si Narcissus odorus se obtine un ulei galben, cu miros dulce, folosit in industria parfumurilor, in aromaterapie si in industria cosmetica.
Despre semnificatiile si legendele narcisei a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele florilor, realizata de Carmen State. (Foto: Wikipedia, Arhive personale)

Comentarii (0)

Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu

Arata formular/Ascunde

Nume

E-mail

Website

Titlu

Comentariu

micsoreaza | mareste

Aboneaza-te prin e-mail pentru a primi urmatoarele comentarii.

Am citit si sunt de acord cu Termenii de utilizare.

Adauga comentariu Previzualizare