Invie Traditia este un proiect national de sustinere a mesterilor populari si de conservare a mestesugului, prin documentarea si promovarea artei populare, inca prezenta in principalele zone etnografice ale Romaniei. Este o poveste care merita povestita, dar mai ales sprijinita. O mana de oameni, cu resurse limitate, au reusit sa puna pe picioare un proiect care aduce in casele romanilor obiecte realizate in atelierele mesterilor populari, multe din ele uitate. Cititi mai jos un interviu in acest sens.

Bisericile timisorene sunt incarcate de istorie si au propria poveste. Daca va aflati in Timisoara, petreceti cateva ore vizitand unele dintre cele mai frumoase biserici din oras, veti fi impresionati! Am ales sa scriu cateva randuri despre unele dintre acestea, cu speranta ca, pe langa alte obiective impresionante ale Timisoarei, le veti aloca putin timp.
Catedrala Mitropolitana, situata in Piata Victoriei, este cel mai mare lacas de cult al orasului, inaugurat in anul 1946. Constructia imbina stilul neobizantin cu stilul bisericilor medievale moldovenesti. Catedrala are 11 turle, din care cea principala masoara 83,7 metri. Lacasul adaposteste moastele Sfantului Iosif cel Nou de la Partos, fost mitropolit al Banatului, canonizat in anul 1956.

Manastirea Negru Voda a fost ctitorita in anul 1215, de catre Radu Negru Voievod, asa cum reiese din pisania de pe biserica manastirii, si este situata in orasul Campulung, la iesirea spre Pitesti. Domnitorul Basarab I a refacut din temelii lacasul, in prima jumatate a secolului al XIV-lea. Lucrarile de construire ale bisericii au fost continuate, dupa moartea sa, de catre fiul sau, Nicolae Alexandru Basarab. Nicolae Alexandru Voievod a fost inmormantat in biserica manastirii.

Nicolae Milescu Spataru (n. 1636, Vaslui - d. 1708, Moscova) a fost unul din marii calatori, aventurieri si carturari ai secolului al XVII-lea. Se pare ca tatal celui care avea sa devina un invatat de seama, un diplomat apreciat, un calator indraznet si un abil spion avea origini aromane sau, intr-o alta varianta, grecesti. A fost fiul lui Gavril sulgerul, un mic boier din satul Milesti, din tinutul Vasluiului. Este de mentionat ca Nicolae nu a semnat niciodata Milescu, ci numai Nicolaus Spatharius sau Nikolai Spafarii. Numele de "Milescu” i-a fost atribuit de Ion Neculce, dupa numele satului Milesti. A studiat la Marea Scoala a Patriarhiei din Constantinopol, avand ca dascal pe Gabriel Vlassios. Dupa ce se intoarce la Iasi, este numit "gramatic”, adica secretar al domnului Moldovei Gheorghe Stefan. Denumirea de "Spatarul” provine de la faptul ca o perioada a detinut functia de mare spatar la curtea domnului Gheorghe Ghica din Tara Romaneasca (1659 1660).

Una dintre frumoasele taine ce se itesc de sub obrocul istoriei din zona ardeleana a Sibiului este existenta unui manuscris din secolul al XVI-lea, ce ne "vorbeste” despre constructia rachetelor in trepte. Autorul este Conrad Rudolf Haas (n. 1509, Dornbach, langa Viena - d. 1576, Sibiu), cel care a fost militar si inventator de origine austriaca. El se tragea din clanul Haasenhof, ce-si avea obarsia in zona Landshut, oras german infratit in prezent cu Sibiul. Provenind dintr-o familie instarita, a invatat latina si germana la scoala situata in apropierea capelei Sfanta Ana. Desi pasionat pana atunci de alchimie si influentat de familie sa devina medic, Conrad Haas alege cariera armelor. A servit la inceput ca guard imperial de artilerie, devenind in scurt timp ofiter pe langa curtea imperiala austriaca.

Cetatea Slimnic este amplasata la 17 kilometri de Sibiu, pe drumul catre Medias. Aflata intr-o excursie impreuna cu familia, am programat vizitarea cetatii in urma recomandarii unei prietene. Mai putin cunoscuta, cetatea a fost pentru noi o surpriza extraordinara. E dovada vie a ceea ce pot face o mana de oameni gospodari. Masina se poate lasa la strada, in parcarea existenta, sau se poate urca cu ea pana la poarta cetatii, pe o straduta in panta. Pe poarta este scris tariful de intrare, 3 lei. Se achita in curte la familia care o administreaza. Inca de la intrare se poate vedea ca oamenii au transformat locul intr-unul mirific, iarba e cosita, e plin de flori, exista si o gradina ingrijita, chiar si cateva animale. Totul e aranjat, pana la cele mai mici detalii, ca intr-o curte a unor oameni muncitori, care au initiativa, care iubesc locul pe care il ingrijesc.

Theodor Pallady s-a declarat singur a fi un pictor roman "din toate timpurile”. S-a nascut in data de 11 aprilie 1871, la Iasi. A fost fiul lui Ioan sau Iancu Pallady, casatorit cu Maria Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino. Theodor s-a nascut in Iasi si a copilarit atat la Perieni (Tutova), unde parintii sai aveau o mosie, cat si la Iasi. A urmat Liceul Sfantul Gheorghe din Bucuresti si, la dorinta parintilor, s-a inscris la Scoala de Poduri si Sosele, pe care a parasit-o, mutandu-se la Politehnica din Dresda. Theodor Pallady a studiat mai intai ingineria la Politehnica din Dresda (1887-1889), luand in acelasi timp lectii de desen si pictura cu Erwin Oehme, care, recunoscandu-i inzestrarea artistica, il sfatuieste sa plece la Paris.

Traian Vuia a fost un inventator roman, pionier al aviatiei mondiale. In data de 18 martie 1906 a realizat unul din primele zboruri autopropulsate (fara catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decat aerul. Traian Vuia s-a nascut in 1872 in satul Surducu Mic (parte a fostei comune Bujoru, astazi Traian Vuia, judetul Timis) din (fostul comitat) Caras-Severin, fost in Austro-Ungaria, in prezent in Romania. Parintii sai au fost preotul Simion Popescu si Ana Vuia; aceasta fiind cea de-a doua lui sotie. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) si Faget. Intre 1884 si 1892 a urmat Liceul Romano-Catolic din Lugoj. La Lugoj a petrecut mult timp in mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfatui, ajuta si incuraja mai tarziu in cariera sa. Vuia dovedeste de cand urma cursurile primare, si apoi secundare, o atractie irezistibila si o predilectie pentru mecanica aplicata si de fizica.

Transfagarasanul a fost catalogat drept cel mai frumos drum din lume si de emisiunea britanica Top Gear, cea mai importanta emisiune auto din lume si unul din cele mai vizionate show-uri TV de pe mapamond. Este adevarat ca toti romanii am cautat ca macar o singura data sa ajungem pana acolo, langa nori. Este un drum spectaculos, cu o imagine unica, ce serpuieste pe umerii vigurosi ai muntilor. Transfagarasanul, caci despre el este vorba, are o lungime de 151 km si uneste Transilvania cu Muntenia, strabatand muntii Fagaras, cel mai inalt lant muntos din Romania. Conform site-ului www.weather.com, Transfagarasanul se afla pe locul intai in lista celor mai spectaculoase drumuri din lume. Jurnalistii de la CarsRoute au alcatuit o ierarhie a celor mai provocatoare drumuri, in functie de cat de complicat este traseul, numarul de viraje si liniile de viteza, traficul redus, dar si de peisajul care iti taie respiratia. Pe locul 1 a fost ales Transfagarasanul din Romania. Acest drum a fost inaugurat acum 46 de ani si este supranumit "Bulevardul Carpatilor".

Pare un relief martian, cu cratere si zone cu roci framantate. Prima oara l-am vizitat in anii ’70 cand urmam un curs de operatori lucrari geologice. Apoi l-am revazut in anii ’80, ca angajat al Schelei de Foraj Liliesti, iar ultima data, ca turist, l-am vizitat in anul 2017. Este unic si de aceea a fost folosit si in multe secvente de film artistic. Fenomenul se afla la circa 30 de kilometri de municipiul Buzau, in doua arii protejate. Aici se gasesc ca monumente ale naturii cunoscutii vulcani noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici, fenomen unic in Europa, rezultat al emanatiei de gaze naturale degajate de zacamantul petrolier existent in subsolul zonei. Dupa ce ajungi in comuna Berca - in aproape doua ore de mers pe jos sau o jumatate de ora cu automobilul - dai de Paclele Mari si Mici, care impreuna formeaza Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi.

Anul acesta se implinesc 50 de ani de la inaugurarea Muzeului National de Istorie a Romaniei. Pentru a fi gazda acestuia a fost aleasa cladirea Postei Centrale din Bucuresti, situata in Calea Victoriei. Palatul Postelor a fost construit la finalul secolului al XIX-lea. Piatra de temelie a cladirii a fost pusa in anul 1894, in cadrul unei mari solemnitati la care au participat regele Carol I si prim-ministrul de atunci, Lascar Catargiu. Inaugurarea festiva a avut loc in anul 1903. Cladirea cu patru niveluri, amplasata pe un teren de peste 10.000 mp, are o fatada monumentala, in stil neoclasic, cu zece coloane dorice. Posta Centrala a functionat in cladire pana in anul 1970, cand au inceput lucrari de renovare si de amenajare a Muzeului National de Istorie.

In anul 1970 avea sa fie descoperit in localitatea Peretu din judetul Teleorman (Muntenia, Romania) un mormant tumular apartinand unui principe - rege get, cu un bogat tezaur arheologic, format din peste 50 de piese, din care mare parte erau confectionate din argint. Valorosul tezaur este in prezent expus la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti, in Sala Tezaurului. Comuna Peretu este asezata in nordul Campiei Teleorman, chiar pe drumul european E 70 (Bucuresti-Craiova-Timisoara), care trece prin doua importante orase teleormanene, Alexandria si Rosiorii de Vede. Suprafata comunei, atat vatra satului, cat si mosia, masoara 7.700 de hectare (77 km²). Mosia comunei Peretu face parte din Campia Boianului, numita si Campia Calmatuiului. Impreuna cu campia Gavanu-Burdea, aflata pe malul stang al raului Vedea, Campia Calmatuiului face parte din marea Campie Romana.

Orasul de pe Bega, Timisoara, primul oras liber de comunism din Romania, este unul dintre cele mai frumoase orase din tara noastra, care ofera o mare varietate de obiective turistice. Pentru a descoperi Timisoara, am ales sa va prezint cateva locuri pe care consider ca trebuie neaparat sa le viziteze turistul aflat in minunatul oras. Piata Unirii este cea mai veche piata istorica din Timisoara, amenajata in stil baroc. Piata atrage privirile turistilor si localnicilor prin stilul si frumusetea cladirilor frumos colorate.

Printre bijuteriile istorice ale judetului Ilfov se afla si Schitul Balteni, care isi ridica silueta arhitectonica la intrarea in satul cu acelasi nume - pe partea dreapta - din comuna Peris, monument protejat UNESCO. Chiar soseaua Peris-Balteni (la nr. 114) este cea care duce pasii pelerinilor si turistilor pana la minunata biserica dintre brazi, ce dainuieste aici spre slava celor ce l-au construit si a lui Dumnezeu. Zona Scrovistea a satului Balteni este atestata istoric inca din perioada geto-dacica, sec. II-I i.Hr., si mai apoi locuita, disputata in toate timpurile (atestata documentar in anul 1476), arsa si distrusa in multiple randuri de tatari si de turci, ea a renascut mereu, intr-o minunata oaza de verdeata, inca salbatica, intre lacul incarcat de nuferi si padurea legendara a Vlasiei. Traditia marturiseste ca Manastirea Balteni a fost ridicata pe locul unui schit si mai vechi, construit de legendarul Negru Voda.

De veti vizita vecinatatile Sibiului sau ale Brasovului, puteti sa faceti o mica abatere la Abatia Carta. Aceasta nu este o simpla biserica fortificata saseasca, ci este unica manastire cisterciana din Romania! Manastirea Carta a fost construita de calugarii cistercieni din Franta - Citeaux (zona Burgundiei). In ruinele bisericii se poate vizita de asemeni si cimitirul unic al soldatilor germani cazuti in batalie in septembrie 1916 (Primul Razboi Mondial). Aici la Carta, unde in plina vara am fost intampinati cu sute de ghivece cu flori de muscata ce bordau strazile, se afla prima biserica ce imbina stilul romanic cu goticul timpuriu. Abatia Carta a fost in Evul Mediu un asezamant monahal cistercian din Tara Fagarasului, manastire filiala a Abatiei Igris.

Barajul Gura Apelor din Masivul Retezat a fost construit in anii 1970-1980, fiind la acea vreme unul dintre cele mai mari din Europa. Daca lacul de acumulare nu ar fi existat, potrivit specialistilor, efectele celei mai puternice viituri petrecute in Retezat, soldata cu moartea a 14 oameni, ar fi fost inimaginabil mai dezastruoase. Barajul Gura Apelor a fost inaugurat in 16 aprilie 1986, dupa 11 ani in care s-a muncit la constructia lui. Zeci de kilometri de galerii au fost sapati in munte pentru a devia cursul paraielor din Retezat spre lacul de acumulare. La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de arondamente si miez de argila din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de mineri si constructori au fost implicati in cel mai mare proiect hidroenergetic realizat in istoria judetului Hunedoara: constructia Barajului Gura Apelor din Masivul Retezat.

Nascut la 19 noiembrie 1882, in localitatea Bintinti, langa Orastie (judetul Hunedoara), Aurel Vlaicu a fost un inginer roman, inventator si pionier al aviatiei romane si mondiale. In cinstea lui, comuna natala Bintinti se numeste astazi Aurel Vlaicu. A fost elev al Liceului Reformat "Kocsard Kun" din Orastie, care din 1919 incoace a fost numit Liceul "Aurel Vlaicu”, luandu-si bacalaureatul in 1902 la actualul Colegiu National "Gheorghe Lazar" din Sibiu. Si-a inceput studiile ingineresti la Universitatea Tehnica din Budapesta, studii pe care le-a continuat la Technische Hochschule din Munchen, obtinand diploma de inginer in 1907. Dupa aceea a lucrat ca inginer la uzinele Opel in Russelsheim.

Sarbatoarea Craciunului are darul de a ne aduce mai mult impreuna. Privim mai atent la cei dragi si mai cu seama la cei mici. Ne plac sarbatorile, le-am imbracat in luminite, le-am impodobit frumos, an de an mai fastuos si mai viu colorat. Bucurie, cadouri, mese imbelsugate, case luminate si multa fericire pe chipuri. Asa este Craciunul nostru si asa ar trebui sa fie Craciunul tuturor, caci doar pentru toti s-a nascut Mantuitorul Lumii, Fiul lui Dumnezeu. Un moment de taina si cat ai clipi, sarbatorile trec, iar noi revenim la traiul nostru anost si egoist, punand luminile Craciunului intr-o cutie de carton, urcata pe un raft pana anul viitor.

Imi place sa descopar locuri noi, iar atunci cand vizitez un oras doresc sa cunosc cat mai multe despre istoria locurilor vizitate. Bucurestiul, dincolo de aglomeratia zilnica, ne ofera numeroase locuri interesante, cladiri pline de istorie, care au o poveste frumoasa de spus. Palatul Bursei a fost construit intre anii 1908 si 1911, in stil neoclasic francez, cu pilastri si coloane in stil corintic. Edificiul a fost ridicat cu sprijinul regelui Carol I, dupa ce presedintele Camerei de Comert la acea vreme, George G. Assan, a mers in audienta la acesta, ridicand problema sediului Camerei. Majestatea Sa a sugerat construirea unei cladiri proprii, proiectul fiind incredintat prin concurs arhitectului bacauan Stefan Burcus, absolvent al Scolii de Arte Frumoase din Paris.

In anul 1960, cu totul intamplator, s-a descoperit pe teritoriul comunei Cumpana (judetul Constanta) un cadran solar cu diviziunile timpului trasate intre coarnele unui taur (taurul ceresc-solar). Comuna Cumpana este situata la sud-vest de orasul Constanta, la o distanta de 5 km si este compusa din satele Cumpana si Straja. Piesa de marmura descoperita demonstreaza ca inaintasii nostri stiau sa calculeze ora, dar si solstitiul si echinoctiul, ca si vechii maiasi. Realizat din marmura vinetie, se estimeaza ca acesta dateaza din secolul II d.Hr. Cadranul solar de la Cumpana este inalt de 48,5 cm si lat de 37,5 cm.

Povestea Pescarului de pe Lacul Getic - hominidul de 2 milioane de ani vechime - incepe in anul 1962, cand o echipa de cercetatori condusa de istoricul, antropologul si arheologul Constantin Nicolae-Plopsor avea sa faca o descoperire remarcabila pentru lumea stiintifica de atunci. La scurt timp de la deschiderea santierului de la Bugiulesti, din comuna valceana Tetoiu, specialistii romani au scos la iveala un depozit osteologic impresionant al unui numar de 23 de mamifere, despre care s-a spus ca are o vechime de 1,8-2 milioane de ani. Cercetatorii au scos la suprafata de la ramasitele unei girafe pana la fosile de maimuta, mamut si urs.

Daca ni se spune ca Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian sunt marturii in piatra ale pierderii unor batalii sau razboaie de catre geto-daci, exista si un monument care celebreaza o victorie a acestei armate: Arcul de triumf al lui Galeriu din Salonic (Grecia). In vara anului 2014 am vizitat Salonicul, spre a admira unicele monumente de aici. Salonicul, cel numit transliterat Thessaloniki, in macedoneana si bulgara fiind numit Solun, in aromana Saruna, in meglenoromana Saruna, mai este denumit si Selanik (in turca), Salonika sau Salonica, fiind al doilea oras ca marime din Grecia si principalul oras din regiunea Macedonia (regiune traco-geta). Acest oras are azi o populatie de aproximativ 800.764 de locuitori incluzand suburbiile. Orasul a fost stapanit de-a lungul istoriei sale zbuciumate de catre romani, bizantini, venetieni, otomani si greci. Tesalonicul, Solun sau Saruna este unul din locurile unde a propovaduit Apostolul Pavel, dar si un fel de capitala a unei regiuni in care s-au scris pagini importante din istoria pastorilor vlahi (romani), urmasi ai Getilor de Aur primordiali.

Printre alte locatii ilfovene cu importante descoperiri arheologice se afla si comuna Vidra din sudul judetului Ilfov. Vidra este o comuna din judetul Ilfov, formata din satele Cretesti, Sintesti si Vidra (resedinta). Se afla la circa 11 km sud de Bucuresti. Vidra se afla asezata pe raul Sabar, afluent al Argesului, impreuna cu care formeaza o lunca manoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Doua obiective din comuna Vidra au fost incluse in lista monumentelor istorice din judetul Ilfov ca monumente de interes local, ambele ca situri arheologice. Situl "Tellul Vidra" de pe malul stang al Sabarului cuprinde o asezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX-lea–al XI-lea, una din secolele al III-lea–al IV-lea e.n. si doua asezari neolitice, dintre care una a fost incadrata in cultura Gumelnita.

In anul 1732, Canalul Bega a devenit primul canal navigabil construit pe teritoriul actual al Romaniei. Lungimea totala navigabila era de 116 kilometri, respectiv 44 de kilometri in Romania si 72 de kilometri in Serbia. Canalul Bega a constituit principala cale de transport a marfurilor din Banat pana in a doua jumatate a secolului al XX-lea. Transportul pe calea apei reprezenta cea mai facila cale de transport, facand legatura intre Timisoara si alte localitati din Banat. In perioada interbelica, transportul comercial de marfuri pe Canalul Bega ajungea pana la 250.000 de tone anual.