Pe data de 1 februarie, in Biserica Ortodoxa, se face pomenirea Sfantului Mucenic Trifon. Acest sfant era cunoscut in popor drept cel care pazeste livezile de omizi si de lacuste. In vechime, viticultorii si pomicultorii tineau post in aceasta zi si chemau preotul sa le stropeasca cu agheasma livezile si via. Sfantul Trifon s-a nascut in satul Lampsac, din provincia Frigia, la sfarsitul secolului al III-lea, regiune care astazi apartine Turciei. Dumnezeu i-a daruit din copilarie darul vindecarii bolnavilor si putere asupra demonilor.

Obisnuim sa spunem despre coliva ca este singurul desert care ne-a ramas de la daci. Probabil ca dacii fierbeau cereale (grau, secara, orz) pe care le serveau cu miere deasupra. Insa despre coliva - pregatita dupa ritualul crestin - avem alte informatii: a fost daruita oamenilor de insusi Dumnezeu. Nu este un lucru tocmai neobisnuit ca, in manuscrisele medievale, sa gasesti si instructiuni pentru gatit. Totusi, nu te-ai astepta sa dai peste asa ceva tocmai in cartile liturgice din Evul Mediu. O carte religioasa bizantina (cca 1375-1400), care contine o sumedenie de invataturi pentru obiceiurile ce trebuie respectate in sambetele si duminicile din timpul Postului Pastelui, contine o reteta cu totul speciala: nu doar ca vorbim despre o reteta vegetariana, ci vorbim si despre o reteta despre care se spune ca a fost revelata de catre Cel de Sus.

Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine, trasaturi de mare sarbatoare populara. In ziua Bobotezei, predomina practicile de purificare prin stropire cu Agheasma Mare si de botezare a credinciosilor, la care poporul a adaugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spalatul sau scufundarea in apa raurilor si lacurilor, impuscaturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor si gospodariilor. De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reinnoire a anului: local se colinda, se fac farmece si descantece, se afla ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anul ce vine si pentru holde.

Pe data de 6 august, crestinii ortodocsi si catolici sarbatoresc Schimbarea la Fata a Domnului, unul dintre cele 12 praznice imparatesti. Sarbatoarea marcheaza momentul in care apostolii Mantuitorului s-au convins ca Acesta nu este doar un proroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu.
Iisus, impreuna cu trei dintre ucenicii Sai cei mai apropiati, Petru, Iacob si Ioan, a urcat pe muntele Tabor ca sa se roage. Aici, apostolii au fost invaluiti intr-un nor de lumina, in timp ce Iisus se ruga, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L (Matei 17, 5).

Exista printre sfintii crestini unul care este considerat patronul albinelor, al apicultorilor si al fabricantilor de lumanari din ceara. Este vorba de Sfantul Ambrozie, una din cele mai importante figuri bisericesti ale secolului al IV-lea, cel care l-a influentat pe Sfantul Augustin sa se converteasca la crestinism. Acest sfant este celebrat in data de 7 decembrie atat de Biserica Catolica, cat si de Biserica Ortodoxa, care il numeste Cuvios Parinte, episcop al Mediolanului (Milano). El este, de asemenea, patronul animalelor domestice, al Milanului, al invatarii si al elevilor. Cu toate ca s-a nascut intr-o familie romana de vaza, cultul sau s-a raspandit abia in secolul al XI-lea, fiind mentionat in calendare abia din secolul al XII-lea.

Sarbatoarea Rusaliilor este deosebit de importanta, dovada ca se intinde de-a lungul a trei zile, pline de ritualuri, interdictii si foarte multe pericole. In Sambata Mortilor, ce precede Duminica Rusaliilor, gospodinele se ingrijesc sa dea de pomana pentru sufletele raposatilor.
Deosebit de importante sunt vasele noi de lut, frumos decorate, in care vor adasta bucatele. Cel mai adesea se faceau colaci, placinte, alivenci, mancaruri din carne de miel sau diferite fierturi. Alaturi se asezau cani de lut cu lapte, apa rece de fantana sau vin, fiecare dupa cat de avut era.

La 1 Mai romanii sarbatoresc Armindenul denumit si Pomul de mai’, un obicei de primavara care scoate in evidenta credinta straveche populara in puterea benefica si protectoare a ramurilor inverzite asupra familiei si a intregii gospodarii.
Denumirea populara de Arminden (Armindeni) provine de la Armin sau Irminden insemnand Ziua lui Ieremia, sarbatoare consemnata in calendarul crestin-ortodox pe data de 1 Mai. Sarbatoare in sine, Armindenul, este mult mai veche decat denumirea data ulterior si se leaga de ritualurile vegetatiei care se efectuau primavara, la inceput de nou anotimp si de nou an.

In Antichitate, anul incepea in data de 1 martie, odata cu venirea primaverii. Romanii, dar si alte popoare, precum dacii, considerau primele noua zile ale acestei luni foarte importante, caci ele indicau felul in care urma sa se desfasoare intregul an. De aici si obiceiul babelor: fiecare isi alege una din cele noua zile/babe. In functie de cum este ziua respectiva, asa ii va merge tot anul. O zi frumoasa inseamna un an spornic si imbelsugat, iar o zi cu ninsoare, ploaie sau vant inseamna un an dificil si lipsit de noroc.

Filimon este numele unui Sfant Apostol crestin, praznuit in 19 februarie, precum si numele unui mucenic crestin care a trait in secolul al III-lea. Datorita acestora, numele s-a raspandit mai ales in estul Europei, la popoarele ortodoxe. La noi in tara, una din personalitatile importante care au purtat acest nume a fost scriitorul Nicolae Filimon.
Nicolae Filimon s-a nascut in Bucuresti in 6 septembrie 1819, ca fiu al unui preot, paroh al Bisericii Enei. In tinerete a cantat in corul bisericii, iar dupa ce tatal sau a murit (1830) a ajuns corist intr-o trupa cunoscuta, apoi flautist la teatrul lui Papanicola, dupa cum relateaza Ion Ghica. Anii de teatru si muzica au insemnat o etapa importanta in viata scriitorului, el devenind unul din primii cronicari muzicali si de teatru de la noi.

Avraam este numele binecunoscutului patriarh biblic, primul care l-a recunoscut pe YHWH (Iehova) drept Dumnezeul unic. Pentru credinta sa puternica, Avraam este foarte respectat atat in religia mozaica, cat si in cea crestina si in cea islamica. De-a lungul timpului, multi crestini, printre care multi preoti, s-au numit astfel, printre care si Sfantul Avraam din calendarul ortodox, sarbatorit in ziua de 14 februarie. Una din personalitatile cele mai importante ale Romaniei care au purtat acest nume a fost Avram Iancu.
Avram Iancu s-a nascut in localitatea Vidra de Sus din Muntii Apuseni, in anul 1824, intr-o familie bogata, tatal sau, de profesie padurar, fiind jude domenial. A mers la scoala elementara in Poiana Vadului, apoi in Abrud, iar gimnaziul l-a facut la Zlatna si la Liceul Piarist din Cluj. Tot in Cluj a urmat Dreptul, devenind cancelarist in Targu Mures in anul 1846 si luandu-si licenta de avocat in anul 1848.

Numele Valentin este asociat, in general, cu ziua Sfantului Valentin (catolic), din 14 februarie, care a devenit o traditie foarte raspandita. Exista insa si un sfant ortodox cu acest nume, sarbatorit in 16 februarie.
Una din personalitatile autohtone cu acest nume, acad. Ionel Valentin Vlad, a fost presedinte al Academiei Romane. Acad. Ionel Valentin Vlad, important inginer si fizician roman, s-a nascut in data de 22 septembrie 1943 in Bucuresti. A absolvit cursurile Institutului Politehnic din Bucuresti in anul 1966. De-a lungul timpului, a sustinut conferinte si cursuri la Scoala Doctorala de Fizica / Facultatea de Fizica – Universitatea Bucuresti, Universitatea Stanford (SUA), Imperial College din Londra, Universitatea din Oxford, Centrul de Optica Cuantica al Institutului Max-Planck din Garching (Germania), ETH din Zurich, Universitatea din Erlangen, Universitatea "La Sapienza" din Roma, ICTP din Trieste, Centrul de Cercetare din Karlsruhe, Institutul de Fizica si Tehnica A.F. Ioffe din St. Petersburg, Laboratorul de Cercetare Hanscom al US Air Force din Boston, Ecole Normale Superieure din Cachan (Franta), Scoala de vara DAAD "Trenduri in optica contemporana" (Sinaia, 2005) etc.

Zaharia este un nume foarte rar astazi, care insa este deseori amintit in Biblie. Zaharia a fost un rege al Israelului, un profet din secolul al VI-lea inainte de Hristos s-a numit Zaharia (alaturi de Ageu, acesta a proorocit in perioada de dinaintea eliberarii evreilor din robia babiloniana, pregatindu-i pe acestia pentru acest moment), Zaharia a fost tatal lui Ioan Botezatorul, iar mai tarziu a existat un papa numit Zaharia, precum si doi martiri crestini cu acelasi nume. Profetul biblic Zaharia este sarbatorit de Biserica Ortodoxa in ziua de 8 februarie.
La noi, una dintre personalitatile care au avut acest nume a fost Zaharia Stancu – scriitor-prozator si poet, dar si filosof. Acesta s-a nascut in 7 octombrie 1902, in satul Salcia din Teleorman. A renuntat la scoala la 13 ani, dupa care a muncit in diferite locuri. Cu ajutorul lui Gala Galaction a ajuns ziarist (1921). A lucrat ca editor si colaborator la mai multe ziare si reviste. A debutat literar in revista Gandirea a lui Nechifor Crainic, iar in 1927 i s-a publicat primul volum de poezie, Poeme simple, care a si fost premiat de Uniunea Scriitorilor. Pana in 1944 a scris si publicat sase volume de poezie. In paralel, a studiat literatura si filosofie la Universitatea din Bucuresti, luandu-si licenta in 1933.

Vasile este un nume vechi, intalnit in toate regiunile Romaniei. A devenit popular datorita Sfantului Vasile cel Mare, praznuit in 1, dar si in 30 ianuarie, sfant care este foarte respectat de catolici, dar mai ales de ortodocsi. A fost purtat de doi imparati bizantini si de unele personalitati importante de la noi, printre care marele Vasile Alecsandri.
Vasile Alecsandri s-a nascut in ziua de 21 iulie 1821, la Bacau, intr-o familie de mosieri, ca fiu al lui Vasile Alecsandri, medelnicer ajuns apoi vornic, si al Elenei Cozoni, fiica unui comerciant greco-roman. Din cei sapte copii ai lor, au trait doar trei: Catinca, Vasile si Iancu. Familia sa a prosperat din vanzarea sarii si a cerealelor, astfel ca a putut cumpara o mare mosie in satul Mircesti din judetul Iasi, pe malul Siretului. Primele invataturi Vasile le-a primit acolo, acasa, de la un calugar din Maramures, Gherman Vida, iar prietenul lui cel mai bun era un copil tigan, Vasile Porojan (amandoi se vor regasi, mai tarziu, printre personajele sale). Vasile Alecsandri a ajuns apoi la un pension francez de elita din Iasi, scoala de baieti Victor Cuenim, dupa care a plecat la Paris. Aici, dupa ce a incercat medicina, dreptul si ingineria, a ales studiul literaturii (intre 1834 si 1839).

Timotei este un nume precrestin, insa el a devenit cunoscut mai ales datorita Sfantului Apostol Timotei, ucenicul lui Pavel, care este amintit in Noul Testament. Acesta este sarbatorit de Biserica Ortodoxa in data de 22 ianuarie. La noi, astazi, numele este destul de rar, in comparatie cu veacurile trecute. Una dintre personalitatile nationale importante care au purtat acest nume a fost Timotei Cipariu. Ardelean, acesta a fost revolutionar pasoptist si un mare erudit, fiind considerat chiar parintele filologiei romane.

Numele Eftimie, sarbatorit in 20 ianuarie, este destul de vechi, fiind intalnit prima data in secolul al IV-lea, ca nume al unui sfant crestin – in limba greaca, Euthymius. Una dintre personalitatile importante ale tarii noastre care a purtat acest prenume a fost Eftimie Murgu. Acesta a fost un important om politic al timpului sau, unul dintre cei mai importanti si vizionari pasoptisti. Personalitate multilaterala, a fost, in diferite perioade ale vietii sale, si jurist, profesor de filosofie si deschizator de drumuri in acest domeniu, deputat si avocat. Vorbea fluent romana, latina, maghiara, slavona, germana si greaca.

Numele Ermil il intalnim foarte rar, desi exista in nomenclatorul ortodox. In calendarul ortodox, in ziua de 13 ianuarie, sunt praznuiti Sfintii Ermil si Stratonic. La noi, il stim datorita lui Ermil A. Pangrati. Acesta a fost un important om politic de la inceputul secolului XX. Insa, inainte de aceasta, a fost inginer, matematician, istoric al stiintei si arhitect. A avut un rol important mai ales in dezvoltarea invatamantului tehnic si al studiului arhitecturii in Romania. S-a nascut in data de 21 iulie 1864, in Iasi. A fost elev al Liceului National, apoi a intrat la Universitatea din Iasi, insa studiile le-a finalizat la Scoala de Drumuri si Poduri din Paris. Si-a inceput activitatea didactica la Facultatea de Stiinte a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, in anul 1893, ca profesor de geometrie descriptiva. Tot atunci a predat si la Scoala Superioara de Arte si Meserii din Iasi. Din 1894 a devenit profesor de geometrie la Universitatea din Bucuresti. In aceasta universitate a predat timp de 25 de ani, ajungand si rector al ei, calitate in care a pus bazele Scolii de Arhitectura, in anul 1896. A fost directorul acestei scoli, care ulterior a devenit Academia de Arhitectura din Bucuresti. De asemenea, Ermil Pangrati a coordonat, zi de zi, construirea noii cladiri a Universitatii din Bucuresti.

Numele Antipa, sarbatorit in 10 ianuarie, este un nume biblic. Nu este prea frecvent, astazi, iar noi, romanii, il cunoastem datorita marelui biolog Grigore Antipa.
Grigore Antipa, marele biolog roman, s-a nascut pe 27 noiembrie 1867, in Botosani. A copilarit modest, intr-un cartier locuit de armeni si evrei, de la care a invatat limbi straine. Fratele sau mai mare era parazitolog si i-a facilitat obtinerea unei burse regale, astfel ca a ajuns student la Jena (Germania), unde l-a avut profesor pe Ernst Haeckel, fondatorul ecologiei. Si-a continuat studiile in Franta si Italia, realizand in acea perioada si un studiu despre evolutia timusului la pesti. A studiat indeaproape fauna din regiunea Marii Negre si a Deltei Dunarii. In 1893, a participat la o expeditie stiintifica in jurul Marii Negre, care a durat 9 luni si pentru care Regele Carol I i-a pus la dispozitie crucisatorul Elisabeta. Cu acest prilej, a intreprins primele cercetari de biologie marina. In anul 1932, a pus bazele Institutului Biooceanografic din Constanta, care avea doua statiuni de cercetare si rezervatii, la Agigea si la Capul Caliacra. Cu ajutorul Regelui Carol I, apoi al Regelui Ferdinand I, a pus la punct un sistem rational si ecologic de exploatare a pescariilor din Delta Dunarii, lunca Dunarii si de la limane. In 10 ani, productia de peste si de icre negre s-a dublat, fara ca habitatul pestilor sa fie deranjat in vreun fel. In 1947, sistemul a fost preluat de comunisti, care l-au aplicat pana in 1965, cand a inceput aberanta politica a sistematizarilor hidrologice, care a insemnat desecari, canalizari si indiguiri.

Romanii iubesc traditiile stramosesti si le poarta intotdeauna in suflete ca pe o parte a propriei indentitati. Fiecare sarbatoare are farmecul si semnificatiile ei, insa sarbatorile de sfarsit de an si cele de inceput de an par sa fie cel mai aproape de inimile romanilor. Avem foarte multe traditii legate de sarbatori, iar aceasta se datoreaza atat strainilor care s-au abatut pe aceste meleaguri si au decis sa ramana, aducand cu ei traditiile lor, cat si vechilor traditii stramosesti, transmise din generatie in generatie.

Colaceii pentru colindatori se prepara in perioada sarbatorilor de iarna si se ofera colindatorilor de Anul Nou sau de Craciun.
Aluatul colaceilor se prepara din aluat dospit din faina alba de cea mai buna calitate, zahar, apa si drojdie.

In religia ortodoxa, cozonacul este considerat o paine ritualica, indulcita, care simbolizeaza bogatia, bucuria sarbatorii si transformarea spirituala. In prezent, cozonacul s-a transformat intr-o prajitura traditionala romaneasca si bulgareasca (desi denumirea provine din termenul bulgaresc kozunak, etnologii bulgari considera ca produsul a fost importat din Romania, la inceputul secolului al XX-lea), fiind in mod traditional gatita cu ocazia sarbatorilor de iarna.