Hansen este astazi deja un brand cu o reputatie bine consolidata. Multa lume considera ca seriozitatea si profesionalismul de care a dat dovada ar proveni de la apartenenta la un concern nord european, dar istoria este mult mai complicata. Pentru ca viata, ca si istoria, isi are de multe ori drumul ei, al carui tainic inteles o conduce din umbra dupa o logica ascunsa. Firma este 100% romaneasca, fiind infiintata in 2004 de Diana Blinda si Liviu Souca.
Dar istoria incepe mult mai de mult, la sfarsitul secolului al XIX-lea, in 1880, atunci cand strabunicul Dianei, danezul Hansen, venea la Braila adus de un contract in cadrul afacerilor lui cu mobilier. Indragostit de o braileanca, a hotarat sa se aseze in cosmopolitul si infloritorul oras, care era pe atunci Braila. Si-a deschis un atelier de mobila, care nu ducea lipsa de clienti, nici in Braila, nici in orasele invecinate. S-a casatorit si Dumnezeu le-a adus in dar trei fete. Una dintre fiice, chiar bunica Dianei, a mostenit talentul batranului Hansen, exceland la desen si la sculptura in lemn, iar destinul i l-a harazit drept barbat pe un falnic ofiter al garzii regale. Anii de dupa razboi au fost insa grei si plini de suferinta, bunicul Dianei fiind arestat si murind in inchisoare la Jilava, lasand-o in urma sa pe bunica Dianei cu doi copii. Cu greu, spaima acelor vremuri de teroare a anilor ’50-’60 a trecut. A urmat perioada mai senina a sfarsitului anilor ’60 si inceputul anilor ’70, cand cerul Romaniei parea sa se mai lumineze. Atunci s-a nascut si Diana. Pasionata de viata, de tainele ei, pe care dorea sa le descopere in intimitatea legilor chimiei si ale biologiei, dornica sa cunoasca si sa inteleaga lumea, a urmat cursurile Facultatii de Biochimie, la Bucuresti, pe care a terminat-o la inceputul anilor ’90.
Diana a ramas insa la Bucuresti, infruntand cu curaj iuresul acelor ani in care societatea si fiecare dintre noi eram intr-o continua prefacere, de care eram sau nu constienti. Cu o intuitie demna de invidiat, a recunoscut importanta orientarii si indrumarii profesionale, a acelei atat de necesare intalniri intre omul potrivit si locul ce i se potriveste, cu alte cuvinte a unei noi abordari a pietei muncii din perspectiva a ceea ce astazi suna atat de banal, Human Resources sau, mai pe romaneste spus, Resurse Umane, dar care atunci, din pacate, suna inca atat de ciudat pentru atata si atata lume. A renuntat practic la meseria pentru care se pregatise in facultate, dar nu si la adevarata ei pasiune care tinea de intelegerea vietii. A facut pur si simplu un salt de la intelegerea celulei vii la intelegerea societatii si a omului.
Diana a avut atunci norocul sa-l intalneasca pe Garbis Ohanesian, care infiintase una din primele firme de HR, un armean inteligent si pasionat din Bucuresti, absolvent al facultatii de psihologie, care reusise sa construiasca un adevarat laborator de cercetare si formare. In acest job, Diana si-a format o retea de cunoscuti, oameni care o apreciau pentru seriozitatea si profesionalismul ei. Asa l-a cunoscut si pe Liviu Souca, directorul unei importante firme de import si distributie care cauta manageri pentru trei marci importante din portofoliul firmei. Au lucrat bine impreuna, el ramanand impresionat de profesionalismul, de tactul si de exactitatea cu care aborda si rezolva fiecare problema in parte, mai ales ca nu era la prima colaborare cu o firma de HR, astfel incat diferentele vorbeau de la sine.
In 2001, Diana a hotarat sa-si ia un an sabatic si sa se gandeasca cum sa-si dezvolte cariera mai departe. In cursul acestui an, a primit si a acceptat propunerea de a prelua postul manager de resurse umane la firma pe care o conducea Liviu, firma fiind intr-o perioada de dezvoltare accelerata. In 2003, au hotarat ca este momentul sa-si deschida propria lor firma si au plecat, luandu-si la inceput o binemeritata vacanta de trei luni si incepand apoi sa caute cea mai buna oportunitate de business.
Chiar daca nu-si cunoscuse niciodata strabunicul, genele lui erau acolo, iar firul nevazut al Ariadnei facea ca pasii lor sa se asterne altfel pe cararile vietii. Astfel, in septembrie 2003, in cursul vizitei la BIFE, Targul de mobilier si decoratiuni interioare, l-au cunoscut pe reprezentantul DellaRovere, o importanta fabrica de mobila din Italia. Atunci s-a nascut ideea unei posibile colaborari. Oportunitatea de a importa si distribui in Romania mobila de birou produsa de DellaRovere merita in mod cert sa fie luata in seama, mai ales ca le permitea sa promoveze o mobila deosebita. A urmat vizita la fabrica din Italia, apoi studiul de piata pentru lansarea in Romania si, in fine, afacerea a demarat in ianuarie 2004 infiintind propria firma pe care au botezat-o, cum altfel, decat cu numele strabunicului Hansen.
Datorita relatiilor acumulate in timp, a seriozitatii lor si a calitatii mobilierului furnizat de partenerul italian, primul client nu a intarziat sa apara in 2004. Dincolo de cartea de vizita care face inutila orice prezentare, Xerox s-a dovedit a fi un client extrem de serios si bine organizat, care si-a formulat clar cerintele si criteriile de evaluare a ofertelor. Hansen a mobilat receptia si biroul directorului general, clientul fiind mai mult decat multumit de prestatia lor. Au urmat alti clienti, au facut angajari, si-au mutat sediul intr-o vila din zona Arcul de Triumf. Erau deja o firma in plina expansiune, cu un palmares de invidiat. Nici nu se putea altfel, pentru ca firma se bucura de un atu extrem de important: atentia personala acordata clientilor. In 2007, a mai aparut o categorie foarte interesanta de clienti pe care a preluat-o Diana, asumandu-si astfel si rolul de manager pentru clientii de VIP. Aceasta categorie, formata din fosti manageri ai unor companii de succes care si-au vandut participatiile si au inceput un nou business propriu aveau relaxarea financiara necesara pentru a aloca resurse amenajarii unui birou elegant si confortabil. Erau exigenti si in continua cautare de idei. Pentru a lucra cu ei, trebuia sa ai multa rabdare, sa stii bine ce sa le recomanzi si mai ales sa fii pregatit sa faci acel extra mile pentru a le intrece asteptarile. Si Diana cu siguranta le-a intrecut asteptarile. De altfel, in afara de mobilier le-a vandut si obiecte de arta. Era o pasiune a ei pentru care se pregatise de altfel lucrand in Germania intr-o galerie de arta.
Astazi, lista marilor clienti include nume internationale ca McGuire Woods, Lukoil, Fujitsu, Siemens, Roche, Ringier, Red Bull, Subaru, Raiffeisen, Adobe si Orange. Dar ei nu s-au limitat doar la marii clienti, ci, profitand si de o schimbare de mentalitate, care i-a facut si pe foarte multi antreprenori sa inteleaga importanta modului de amenajare a birourilor, s-au extins si in zona cabinetelor medicale si a birourilor notariale si de avocatura. O alta provocare le-a oferit-o faptul ca managerii din Romania au devenit mai receptivi la produsele ergonomice inovatoare si la ideea de a colabora cu arhitecti si designeri. Astazi, Hansen este in masura sa le ofere servicii complete de consultanta pentru organizarea spatiilor, amenajari interioare, optimizarea spatiului de lucru, atat din punct de vedere a cresterii confortului si a productivitatii la fiecare loc de munca, dar si din punct de vedere al impresiei pe care o receptie, un birou sau o sala de conferinte o creaza asupra vizitatorilor. An de an, genul de clienti a continuat sa se diversifice, printre acestia numarandu-se si Universitatea Spiru Haret, pentru care au mobilat o serie de amfiteatre. La fel s-au diversificat si furnizorii, Hansen lucrand astazi cu producatori de mobila din Europa si America de Nord: Actiu, Teknion, DellaRovere, Emmegi, Muller, Sedus, Caimi, Dauphin, Lamm, Ofifran, Quinti sau Ibebi Design. De altfel, in continua cautare de noi furnizori de cat mai buna calitate, necesari cresterii firmei si diversificarii ofertei si a clientilor, Diana si Liviu sunt nelipsiti de la marile targuri de design si mobilier de la Milano, Londra, Madrid si Koln.
In afara de cariera si de firma, chiar daca pozitia de director general nu-ti lasa prea mult timp sa respiri, exista si trebuie sa existe si o viata personala. Astfel, in 2007, si-au facut timp si pentru ei, macar cat sa fuga pana la New York, unde lucrurile se misca mult mai repede, inclusiv in privinta starii civile, si sa se casatoreasca acolo, evident, nu inainte de a-si cumpara verighetele de la Tiffany. De ce de la Tiffany? Pentru ca este un simbol ce depaseste filmul, vedetele, succesul si timpul. Dainuie de aproape doua secole, din 1837, si nimeni nu poate sa-i ramana indiferent. Este poate locul ideal de unde sa porneasca un cuplu, care isi doreste atat fericirea in doi, cat si marele succes in afaceri de care sa se poata bucura din plin impreuna.
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga saptamanal o 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor.