Romania mea se arata in mare parte a timpului in Capitala. Aici m-am nascut, aici locuiesc, aici am experimentat o parte din anii de liceu (inca trec prin ei), dar si primul sarut. Nascuta in masina, pentru ca nu mai aveam rabdare sa vad lumea, intr-o zi geroasa de noiembrie 21, cu prima gura de aer trasa in piept, am hotarat eu sau, mai bine zis, cei care m-au conceput ca aici ma voi face mare, imi voi construi o personalitate puternica si voi incerca sa cunosc cat de mult este posibil. Am descoperit aici, de-a lungul timpului, oameni saraci si tristi, dar si lacrimi fericite, zambete intense, suflete tari si minti stralucite. Am descoperit adevarate valori ale tarii, mancarea traditionala, aurul ei verde, cu ale lui marcaje, si marea, care mi s-a parut... prea mare prima data. Am descoperit de mica poeziile lui Eminescu si povestile lui Creanga si, cu timpul, multi alti oameni puternici, adevarati eroi, precum Alexandru Ioan Cuza, Spiru Haret, Aurel Vlaicu sau Ioan Cantacuzino.
Descopar zi de zi ca Romania este o tara frumoasa, cu tot cu partile ei rele (probabil daca n-ar fi, ne-am plictisi), nevinovata fata de cei ce incearca sa o distruga. Imi place cand merg la munte si trag in piept aerul curat al padurilor de brad, imi place cand merg la cascade si ma las mangaiata de stropii reci ai apei, imi place sa culeg ghiocei, sa intru in mare, sa aud fosnetul frunzelor si sa ma tavalesc prin zapada, ador sa ma oglindesc in sclipirea lacurilor si sa zbor pe deasupra ei. De la varsta de 7 ani, parintii mei au inceput sa ma duca in diverse locuri, oferindu-mi posibilitatea de a cunoaste aceste taramuri superbe si de a invata ce inseamna sa apreciezi arta, valoarea si frumosul; dar mai ales natura si pe Cel care a creat-o. Am ajuns chiar pana in cele mai nordice localitati ale tarii si am descoperit o istorie bogata, inca vie, obiceiuri si oameni minunati. Iar unul dintre cele mai importante lucruri este faptul ca am descoperit ca te poti numi "bogat" si daca nu ai bani. Azi ii ai, maine poti sa nu-i mai ai; dar sufletul ramane acelasi.
Bucurestiul (dupa cum spuneam, aici imi petrec cea mai mare parte a timpului) este un oras frumos si vechi de vreo 551 de ani. Are multe locuri valoroase si deosebite pe care ar trebui sa le vedem mai des, sa le apreciem cat merita, lasand pentru putin timp supararile si grijile cotidiene. Iarna, el se transforma intr-un oras al luminilor, iar parcurile sunt pline de cantec si magie. Vara, intr-adevar, e prea cald, dar variante de a ne racori sunt destule; poate chiar fuga la munte, la aer curat. Am auzit multe critici la adresa lui, dar, ca si la oameni, nu poti judeca un oras fara sa-l cunosti indeajuns.
Aceasta este Romania mea, vazuta atat prin ochi de copil, cat si prin ochi de adolescent, iar daca povestea mea nu v-a impresionat cat de mult ar trebui, sper totusi ca in sinea dumneavoastra imi dati dreptate. Romania este o tara frumoasa. (Simona Ionescu)
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga premii constand in 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. 
Asteptam materialele tale pe adresa