Locuri neobisnuite nu sunt putine in tara, dar o biserica pe langa care, trecand, simti cum te iau fiorii din crestet pana-n talpi n-ai sa gasesti chiar pe toate cararile. Biserica cu Moartea razand si razandu-si de oameni, din fresca ei, este cu siguranta unica in tara. Desi are doua hramuri - Sfantul Nicolae si Adormirea Maicii Domnului -, biserica din satul Ciocanai, comuna Mosoaia, judetul Arges, e cunoscuta sub cu totul alt nume. I se zice... Biserica cu Moartea. Si asta nu de azi, de ieri, ci aproape dintotdeauna.

Ridicata in zid pe la 1840, pe locul alteia mai vechi care se pare ca a ars intr-unul dintre raidurile turcilor in zona, a devenit celebra datorita unicei sale fresce exterioare, pe peretele sudic, un desen in brun roscat, care iese in evidenta pe varul alb, reprezentand un diavol si-un arhanghel (deci pe cei care preiau sufletele celor decedati), dominati de silueta impunatoare a Mortii. Moartea nu este insa trista, vindicativa sau amenintatoare, ci are un ras "cu toti dintii" intiparit pe chip. Poarta in mana nelipsita-i coasa, iar pe umar, asemeni taranului roman pornit si el... la coasa..., o tolba in care sa-si duca mancarea si piatra de ascutit fierul. Autorul frescei - ramas anonim - a desenat totul in anul 1863.

Locuri neobisnuite - legendele Bisericii cu Moartea
Legendele care circula despre Moartea din fresca de la Ciocanai sunt multe. Una dintre ele spune ca in veacul de dinainte, in timpul unei invazii otomane, toti satenii s-au ascuns in biserica, iar turcii le-ar fi baricadat usa si i-au ars de vii. Desenul era un mod de a comemora intamplarea aceea, dar si o modalitate de a-i proteja pe localnici de o repetare a tragicei intamplari. O alta legenda zice ca in vremea ciumei lui Caragea aproape tot satul a murit din pricina bolii nemiloase, iar Moartea desenata pe zidul exterior si Sfantul Haralambie pictat intr-o fresca din interior au impreuna acelasi rol de proteguire a comunitatii. Pe de alta parte, insa, istoria consemneaza disparitia, intr-un incendiu, a unei alte biserici a satului, avand hramul Sfintei Parascheva si aflata in proximitatea celei de-acum; iar Sfantul Haralambie e asociat cu rugaciunile pentru protejarea de dezastre naturale sau provocate de om (cazul incendiului).
Oricare a fost motivul picturii, cert este ca Moartea de la Ciocanai a provocat si intamplari nefericite, mai ales in perioada comunista. Nemultumiti de discutiile si superstitiile pe care le provoaca aceasta fresca, sefii politici ai epocii au cerut preotului sa stearga fresca vinovata. Cum desenul nu se stergea sub buretele cu lesie, a fost acoperit cu var. Intamplare sau nu, persoana care a varuit peretele, pe numele ei Tuturel-Bilt, ca si cel putin una dintre persoanele care au cerut ca acest lucru sa se intample au avut parte de morti subite si violente.
Legendele mai spun ca, de-a lungul vremii, satenii care au avut parte de incidente nefericite in familie s-au... razbunat pe Moartea din fresca, aruncand cu pietre in ea. Au batut Moartea. Dar ea s-a razbunat, dandu-le cate un betesug fiecaruia... Tema Mortii nu e singulara intre bisericile valahe. In vechea capitala voievodala Curtea de Arges, in Biserica Olari (ridicata in veacul al XVII-lea de breasla olarilor) este, de asemenea, zugravit chipul Mortii, tot intr-o fresca exterioara, pe peretele sudic, semn ca aceasta a fost o tema pe care au reluat-o mai multi zugravi. (Simona Lazar)

Puteti citi continuarea pe www.antenasatelor.ro