Moieciu, un loc perfect pentru iubitorii de drumetii

Imprimare

Situata la aproximativ 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, intr-un cadru natural, deosebit de pitoresc, era de asteptat ca zona Moieciu sa devina in ultimii ani o importanta destinatie de vacanta pentru turistii autohtoni, dar si din strainatate. Peisajul este "salbatic-superb" (citez un turist francez). In plus, regiunea dispune de numeroase centre de creatie populara si, in special, de prelucrare artistica a lemnului. O multime de atractii turistice, printre care: Cheile Moieciului, Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Pestera Liliecilor, Prapastiile Magurei.

De multa vreme imi propusesem sa vizitez zona, mai ales ca nu am fost niciodata la rezervatia biogeologica - "La Chisatoare" - aflata pe drumul ce uneste Moieciu de Jos cu Moieciu de Sus. Localnicii, avand un simt al umorului dezvoltat, au denumit corect locul "La Chisatoare", sau acolo unde "impusca apa" (cum se aude cascada cand siroaiele de apa rece se scurg in rau - chishshsh!). Este vorba de un fenomen carstic, de suprafata, unic in zona, favorizat de depunerile de carbonat de calciu, sub forma de travertin, constand in mai multe firisoare de ape, care curg mai intai pe o zona acoperita de vegetatie. Vegetatia se termina brusc, fiind inlocuita de un perete stancos, iar firisoarele de apa se preling fie pe perete, fie cad cu putere de pe surplomba.
La fel, Pestera Liliecilor, situata in satul Pestera, aflat la 5 km de comuna Moieciu, pe versantul estic al Dealului Bisericii, in partea de nord-vest a platformei Branului si la o altitudine de 950 de metri. Numele pesterii provine din existenta, in pestera, a unei numeroase colonii de lilieci. Este o pestera calda, cu umiditate moderata, fiind presarata cu multe formatiuni calcaroase, cu "lacrimi ale pamantului" si cu camere avand tavan cu colorit diferit. In 2016, vara trecand si luand cu ea toate clipele calde petrecute pe meleaguri indepartate, pentru ca se anunta o toamna frumoasa - in lunile septembrie si octombrie, m-am decis, spunandu-mi: O vacanta in zona merita cu prisosinta! Zis si facut!
La inceput de octombrie, in intervalul 1-3, se desfasoara la Bran, pe Platoul Inima Reginei, sarbatoarea pastorala Ravasitul Oilor, impreuna cu Festivalul Branzei si Pastramei si alegerea celui mai bun crescator de animale, motivul principal fiind pastrarea traditiilor si obiceiurilor locale! Cine ajunge aici are ocazia sa guste, la fata locului, din multitudinea de bunatati preparate de localnici, acestia avand astfel oportunitatea de a-si valorifica produsele obtinute in gospodarii, respectiv branzeturi - cas, telemea, cascaval, urda dulce, sarata, branza in scoarta de copac etc., carne si preparate din carne, pastrama de oaie, mici, carnati, bulz, dar si porumb fiert, must, vin fiert, palinca etc. Evident, multa munca depusa in spatele acestor "bunataturi", dar cred ca si rasplata era pe masura.
In zilele de 25-26 octombrie, in fiecare an, se desfasoara in localitatile din zona etnografica Bran un ceremonial nocturn de innoire a timpului calendaristic. In jurul unui imens rug funerar, aprins de tineri intr-un loc inalt al satului, si intretinut cu lemne uscate, se aduna intreaga suflare a asezarii si se striga in cor formula consacrata "Hai la Focu’ lui Sumedru!" Femeile impart covrigi, nuci, mere si bautura. La plecare, participantii iau carbuni aprinsi, cu care fertilizeaza gradinile si livezile. Sarbatoarea are, de fapt, o sorginte precrestina, iar focurile care se aprindeau erau pentru incalzirea spiritelor ce apar pe pamant in aceasta perioada.
Sumedru sau Samedru, zeu al Panteonului romanesc, incinerat simbolic in cadrul spectaculosului ceremonial nocturn, a preluat numele si data de celebrare a Sfantului Dumitru din calendarul ortodox. Alaturi de Sangiorz, Samedru imparte anul pastoral in doua anotimpuri simetrice: vara, intre 23 aprilie si 26 octombrie, avand ca miez al timpului data de 20 iulie (Santilie), si iarna, intre 26 octombrie si 23 aprilie, avand ca miez al timpului 16 ianuarie (Sanpetru de iarna). In opozitie cu Sangiorzul, care "incuie" iarna si infrunzeste codrul, Samedru "incuie" vara si desfrunzeste codrul.
Sfantul Dumitru, celebrat la data de 26 octombrie, este o divinitate pastorala, protector al pastorilor. Este vorba de «focul viu» al ciobanilor romani, care purifica indeosebi pastorii si turmele. Dorindu-se legarea acestei manifestari de Castelul Bran, locul selectat este Platoul Inima Reginei Maria, spatiu dedicat pentru astfel de manifestari, atat prin suprafata, cat si prin pozitionare. In cadrul programului de seara, sunt invitati aproximativ 1000 de turisti, cazati in Bran, impreuna, cu care se reediteaza sarbatoarea in sine, prin concursuri de dans traditional, in jurul focului. Mai departe, se trece la divizarea invitatilor, in grupuri de cate 50 de persoane, care, indrumate de copiii din comunitate, vor merge la urat in casele din vecinatatea locului. Punctul culminant al uratului va fi Castelul Bran, unde fiecare participant va primi traditionala plasa cu mere, pere si nuci.
Recomand vizitarea zonei Bran-Moieciu, un spatiu deosebit de mediatizat in ultima perioada, dar care isi pastreaza in mare parte farmecul natural. Veti descoperi obiective si peisaje care merita apreciate pe deplin. (Paul Gheorghiu)