Sofia Vicoveanca - marturisiri despre refugiul din Bucovina de Nord

Imprimare

Sofia Vicoveanca s-a nascut la data de 23 septembrie 1941 in comuna Toporauti (Toporuica de astazi), localitate aflata in apropiere de orasul Cernauti (astazi in Ucraina), primind la nastere numele de Sofia Fusa. A fost unul dintre cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe si Veronica Fusa. Copilaria i-a fost intunecata de greutati, tatal sau fiind luat prizonier de sovietici, dupa anexarea Bucovinei de Nord de catre Uniunea Sovietica. Impreuna cu mama sa, Sofia s-a refugiat in comuna Vicovu de Jos, unde si-a petrecut copilaria. „Parintii mei au fost instariti acolo, la Cernauti, au avut pravalie, case, vite, cai, dar aici nu mai aveam nimic”, a marturisit mai tarziu. Din dragoste pentru satul copilariei, i-a imprumutat ulterior numele, alegandu-si numele de scena Sofia Vicoveanca.

Din copilarie, constransa de greutatile materiale prin care treceau refugiatii, micuta Sofia a invatat sa coasa, sa teasa covoare, sa impleteasca, sa croiasca etc. A absolvit Scoala Populara de Arta din Suceava si a fost angajata, prin concurs, in anul 1959 ca solista de muzica populara la Ansamblul de Cantece si Dansuri Ciprian Porumbescu din Suceava. In anul 1965, ii apare primul sau disc. Din anul 1998, devine solista de muzica populara la Ansamblul Rapsozii Botosanilor.
Munca aduce foarte multa bucurie, nimic nu-ti pica din cer, nimeni nu-ti da. Daca nu muncesti, nu ai! (...) Nu m-am gandit niciodata sa fiu solista, dar la examenul pentru inceput de stagiune eu am cantat un cantec popular. Juriul a decis ca-i musai sa cant de-atunci incolo muzica populara. Am continuat sa cant si in cor o vreme, in pauzele din spectacol; schimbam repede-repede rochia lunga de corista cu costumul popular si tusti in scena. Cu timpul, mi-am invins emotiile, mi-am facut un repertoriu propriu (eu nu am cantat niciodata cantecele altor interpreti), a fost norocul meu ca am si venit dintr-o zona foarte bogata in folclor si am avut ce culege de la batranii si de la lautarii din sat, spune Sofia Vicoveanca.
Numele de scena a fost ales deoarece directorul ansamblului artistic unde era angajata a considerat ca numele Sofia Fusa nu avea rezonanta artistica si astfel a numit-o Vicoveanca (de la zona de provenienta). Sofia Vicoveanca a fost casatorita cu ziaristul sucevean Victor Micu, care a decedat in aprilie 2001, la varsta de 70 de ani. El a lucrat timp de peste 40 de ani la ziarul Zori noi din Suceava, devenit dupa decembrie 1989 Crai Nou. Impreuna, cei doi au un fiu.
Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cantece de leagan, de nunta sau cumetrie, doine de dragoste si dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cantece de voie buna, unele usor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului. A efectuat imprimari la Radio Bucuresti si Iasi, pentru televiziune si la Casa de discuri Electrecord. In intreaga sa cariera a scos 10 discuri personale si 6 in colaborare; casete audio si video, CD-uri. S-a remarcat si prin culegerea de folclor muzical din zona Bucovinei. A sustinut spectacole cu diferite formatii artistice in tara si in strainatate, facand turnee in Israel, Portugalia, SUA, Franta, Danemarca, Germania, Iugoslavia s.a.
Solista Sofia Vicoveanca a facut cunoscuta zona Bucovinei prin cantecele sale incarcate de emotii si stari ale taranului moldovean. A interpretat cantece de joc, balade si doine, cantece de leagan din zona Bucovinei. Cantece ca Lume, lume trecatoare; M-am sfadit rau cu badita; Am avut un pui pe lume; Batranetea cand te bate; Saraca vecina mea; Bucovina, mandra floare; Asta-i joc din Bucovina etc. stau martore dedicarii sale folclorului romanesc. A jucat si in cateva filme romanesti, dovedind un real talent actoricesc. A publicat doua volume de versuri: Dureri ascunse (1996) si Cu inima-n palme (2004). (Cristi Florea Spiroiu)
Sursa: Antena Satelor