S-a inrait omul, s-a facut ca fiara pentru aproapele sau. Lipsa credintei l-a indepartat de Dumnezeu, de familie, de toate valorile si reperele ce-i dadeau echilibru, liniste, pace. Am uitat poate ca trebuie sa ne bucuram de timpul in care traim, de semenii cu care ne intalnim, de toate darurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat. Anul 2020 a venit cu grele necazuri pentru intreaga lume, insa o incercare nu este sfarsitul lumii.

Ziua de 6 august este sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului nostru Iisus Hristos, sau Obrejenia. Schimbarea la Fata a lui Iisus Hristos are ca semnificatie momentul in care Apostolii Mantuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins ca acesta nu este doar un proroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Sau.
Se spune ca in aceasta zi nu se calatoreste, vremea se schimba si toamna e pe aproape. Traditiile si obiceiurile din batrani spun ca cei ce nu tin aceasta sarbatoare vor fi vestejiti si uscati ca florile care incep sa se vestejeasca.

Cateva zile de concediu si reintoarcerea cu drag acasa. Acasa, unde? In casa bunicilor. O casa micuta cu cerdac, c-un acoperis in doua ape, unde linistea este stapana peste tot. Se simte racoarea din casa cea mare, asa era numita camera de curat unde toate erau randuite frumos: zestrea, scoarte cusute, stergare. Mi-aduc aminte, seara, cand bunica-mi spunea povesti si mana ii mergea repede la cusut stergare, o frumusete, o adevarata arta!

Ne uitam mereu la stiri si auzim aceleasi raspunsuri, aceleasi replici. Mereu cearta, polemici, nimic bun. Ne uitam, ascultam si asteptam sa vedem si ceva bun pentru noi, dar slaba nadejde. Promisiuni desarte, nimic concret. Poate ca ne-am saturat si plictisit sa vedem mereu aceleasi emisiuni in care ura, vrajba sa puna stapanire pe noi. Ma intreb daca n-ar trebui sa fim mai buni, mai uniti, sa reusim sa iesim din acest cerc in care ne invartim mereu parca fara iesire. Ma intreb, oare suntem un popor dezbinat ori situatia din acest moment ne face sa fim asa? Multi romani isi gasesc implinirea in viata de familie sau au ca valori onestitatea sau sanatatea; nostalgia.

Muntii Rodnei sunt cei mai inalti (2303 m, Varful Pietrosul) si mai greu de strabatut din lantul Carpatilor Orientali. O frumusete de munti care, luati la pas, iti dezvaluie din misterele lor. Am ajuns la poalele lor si le-am admirat maretia si fala. Asemenea unor batrani intelepti, isi spun povestile in timp ce tu urci pe potecile batatorite de altii inaintea ta. Prin binoclu vezi departe tufele de bujori de munte si floarea de colt ce sta ca o imparateasa sa fie admirata. Copacii cu trunchiurile groase te lasa sa-i imbratisezi, sa le spui povestea ta, iti dau din energia lor si mergi mai departe.

Aflata in cadrul natural feeric al Muntilor Bucegi, Manastirea Sinaia ascunde intre peretii din piatra multa istorie. Partea veche a manastirii a fost construita intre anii 1690 si 1695 de catre spatarul Mihail Cantacuzino, in stil brancovenesc. Acesta a numit-o Manastirea Sinaia, in amintirea pelerinajului sau la Manastirea Sfanta Ecaterina de pe Muntele Sinai. In curtea veche a manastirii, langa paraclis, intr-un mic gang, se afla cavoul de marmura al lui Take Ionescu, fost om politic, avocat si ziarist, care a detinut functia de prim-ministru al Romaniei, in perioada 1921-1922. Take Ionescu a fost ingropat la manastire, conform dorintei sale, avand in vedere ca la Manastirea Sinaia se vindecase de holera.

Suntem intr-un moment de cotitura. Incatusarea rezultata din pandemia de COVID-19 a trezit in noi frici si angoase teribile. Situatii fara precedent ne arata slabi si nestatornici. Realizam ca ne-am pierdut punctele de sprijin. Ne-am lasat familia pentru prosperitatea marilor corporatii, am dat traditiile pe imprumuturi in banci, am lasat satele si batranii pentru a fi sclavi in alte tari, am dat starea de har pe sublimul "magazinelor de vise", am dat credinta pe o diagonala cu telecomanda.

Am primit din partea unui cititor o opinie referitoare la infrastructura feroviara a Romaniei si la trecerile la nivel cu calea ferata. Sunt intrebari justificate, la care autoritatile intarzie sa raspunda... cu fapte. Iata mai jos scrisoarea cititorului nostru.
Buna ziua! Multi ani inainte, daciccool.ro! Am rugamintea sa abordati intr-un articol si infrastructura feroviara a Romaniei. Intr-o Romanie sugrumata de treceri la nivel cu calea ferata, se pune mai mult accent pe autostrazi decat pe cai ferate, fiind astfel incurajat mersul cu masinile personale in loc sa fie incurajat mersul cu trenul, caci trenul are o capacitate cat zeci de masini si economiseste timp. Suntem mai preocupati de tronsonul Pitești - Sibiu al A1 decat de calea ferata Pitesti - Sibiu. Desi calea ferata Pitesti - Sibiu scurteaza distanta de la Bucuresti la Sibiu cu 129 km, conducerile postdecembriste ale Guvernului si ale Ministerului Transporturilor au tras si trag mata de coada cu refacerea acesteia. La fel se intampla cu calea ferata Bucuresti - Giurgiu.

Te pregatesti pentru o intalnire importanta, un interviu, o zi de munca stresanta si presiunea e continua. Daca inca nu ai plecat de acasa si te simti deja coplesit, cum vei face fata presiunii? Vei reusi? Sau te vei scufunda?
In opinia hipnoterapeutului Eugen Popa, presedintele Asociatiei Romane de Hipnoza, exista mai multe metode fezabile prin intermediul carora putem face fata presiunii, atat tipului cronic, care implica anxietatea si asteptari ridicate de la fiecare eveniment cu cel putin o minima importanta, cat si formei acute, care tulbura linistea doar in momentele de maxim interes, cum ar fi o intalnire importanta, o prezentare in fata unui public sau o competitie sportiva.

Biserica Sfantul Anton a Curtii Domnesti din Bucuresti a fost zidita de domnitorul Mircea Ciobanul, intre anii 1558 si 1559. La sfarsitul domniei sale, biserica era ridicata la rosu. Doamna Chiajna, sotia domnitorului si fiica lui Petru Rares, a fost cea care s-a ingrijit de continuarea lucrarilor. Doamna Chiajna a fost regenta fiului ei, Petru cel Tanar, urcat pe tron dupa moartea lui Mircea Ciobanul, tatal sau, la doar 12 ani. Actuala biserica a trecut prin mai multe transformari, cea mai de seama s-a facut in anul 1715, cand domnitorul Stefan Cantacuzino a adaugat frumosul portal de la intrare.

Intre 16 si 18 iulie se sarbatoresc Cricovii de vara sau Cricovii Marinei (in 17 iulie este Sfanta Marina). Acestia marcheaza mijlocul verii si, alaturi de Cricovii de iarna, miezul iernii, impartind anul agrar in doua anotimpuri egale ca zile. De sarbatoarea Sfantei Marina, femeile insarcinate tin post de frica bolilor, aceasta sfanta fiind protectoarea sufletelor copiilor morti. Se spune ca in aceasta zi, daca cicorile canta, toamna va fi lunga si imbelsugata. De asemenea, in perioada asta se strang ceapa si usturoiul de pe straturi, pentru ca mai tarziu sa nu putrezeasca, iar plantele medicinale (menta, musetelul si pelinul) capata puteri vindecatoare.

Parcul Dimitrie Ghica, amplasat in centrul statiunii Sinaia, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din localitate, un parc de poveste, in care istoria se imbina armonios cu frumosul. Parcul a fost infiintat pe proprietatea printului Dimitrie Ghica, de catre regele Carol I, in anul 1881. Amenajarea acestuia a fost incredintata arhitectului peisagist elvetian Eder. Pentru realizarea parcului au fost mutate doua strazi, soseaua care mergea spre Predeal si strada care ducea la Manastirea Sinaia. Intre anii 1948 si 1952, parcul a fost transformat in tabara pentru refugiatii din Razboiul Civil din Grecia. La plecarea lor, parcul a suferit mari distrugeri, dar a intrat in restaurare, pana in anul 1954.

Iulie este luna lui cuptor, luna in care se culeg multe plante medicinale benefice sanatatii noastre. Iata unele dintre aceste plante medicinale:
Albastrelele pentru ochi frumosi si sanatosi. Se face infuzie dintr-o lingura de flori proaspete la o cana de apa clocotita, se lasa 5 minute, se raceste si se aplica comprese pe ochi. O excelenta solutie antirid, anticearcane, ochi obositi. Planta e recomandata si in dischinezii biliare, edem, flebita, afectiuni renale.

Striga la noi pamantul si se cutremura caci l-am sacatuit de vlaga, ne cearta muntii ca le-am ciuntit padurile, ne inghit raurile caci le-am furat albiile, ne macina bolile caci ne-am omorat copiii, ne mananca saracia caci am risipit resursele, ni se inchid bisericile caci ne-am uitat credinta, ni se stinge neamul caci ne-am parasit Tara. Toate par a ne fi potrivnice, acum cand se abat din ce in ce mai multe incercari asupra noastra. Nerecunoasterea unor neputinte ne-a adus pe nisipuri miscatoare. Nu mai avem coloana, bogatii, putere. Suntem in deriva, pe un pamant pe care nu-l mai recunoastem, cu frati pe care nu-i iubim, cu radacini putrezite, de care vrem cu orice pret sa ne rupem. Saraca tara frumoasa s-a ruinat, s-a pustiit cu totul.

Cititorii nostri ne sesizeaza tot mai des in legatura cu anumite probleme din traficul bucurestean. Intr-adevar, unele nu se pot rezolva prea usor, caci numarul locuitorilor a crescut, traficul a crescut exponential in ultimele decenii, iar infrastructura a ramas, in multe locuri, fara posibilitatea de a putea fi modificata. Insa exista locuri unde s-ar fi putut rezolva situatia si nu s-a facut nimic.
Buna ziua! Multi ani inainte redactiei! Am rugamintea sa abordati la actualitati si trecerile la nivel cu calea ferata din Capitala si tronsoanele liniilor de tramvai lipsite de benzi proprii masinilor. Desi trecerile la nivel cu calea ferata sunt prin natura lor mancatoare de timp si riscante, amplificand blocajele in trafic, in contextul in care s-a dezvoltat industria auto, reducerea numarului acestora din Capitala la 0 nu pare a fi o prioritate pentru municipalitate si primariile celor 6 sectoare. Vedeti zona triajului si a haltei Carpati, M800, tronsonul feroviar Obor - Fundeni, tronsonul feroviar Titan - Catelu, tronsonul feroviar Glina - Berceni, tronsonul feroviar dezafectat Cotroceni - Progresul, tronsonul feroviar Militari - Cotroceni si M902. Pe M902, de fapt, este in constructie pasajul Domnesti. Cand vom avea o capitala cu zero treceri la nivel cu calea ferata?

Infiintata in anul 1920 si deschisa oficial pentru public in anul 1925, Gradina Botanica Alexandru Borza din Cluj-Napoca este o institutie stiintifica, didactica si educativa, subordonata Universitatii Babes-Bolyai, care se intinde pe o suprafata de 14 hectare. Gradina este recunoscută la nivel international datorita numeroaselor plante care cresc aici, unele dintre ele foarte rare si spectaculoase.

In conditiile in care, dupa 15 iunie, masurile de relaxare nu sunt chiar atat de multe pe cat se spera, prelungirea starii de alerta, anuntata de presedintele Klaus Iohannis, vine cu noi reglementari pentru mersul la plaja. Da, s-au deschis deja plajele, turismul, in Romania, inclusiv la malul marii, pare sa reporneasca motoarele, dar autoritatile anunta ca se impun, inca, limitari si reguli precise pentru a preveni efectele pandemiei de COVID-19, pentru a asigura igiena locurilor si protectia turistilor si a angajatilor din turism. Clarificari in acest sens se regasesc si in recenta Hotarare a Guvernului nr. 433/2020, publicata in Monitorul Oficial.

Odata cu venirea verii, si pe tarabele pietelor, nu numai in marketuri, fructele si legumele sunt prezente. Cirese, caise, capsuni, alaturi de legumele viu colorate, ne fac cu ochiul. Datorita faptului ca sunt cele mai utilizate alimente, trebuie sa acordam o atentie marita curatirii lor. Ele intaresc sistemul imunitar si sustin sanatatea prin aportul de vitamine si minerale pe care il ofera organismului. Pe rafturile magazinelor ori pe tarabe, acestea pot acumula diferite bacterii. De aceea este necesar sa le spalam corect inainte de a le consuma ori a le depozita in frigider. Mai intai ne spalam pe maini, dupa care spalam fructele si legumele.

Gara din Sinaia a fost construita in anul 1913, de catre Compania Demeter Cartner, in urma demolarii partiale a fostei gari, inaugurata in anul 1879. Datorita numarului mare de turisti care veneau la Sinaia, una dintre cele mai la moda destinatii de vacanta a vremurilor, mica gara devenise neincapatoare. Gara de calatori a fost si martora unor evenimente tragice. Pe peronul garii se afla o placa comemorativa, in amintirea primului-ministru roman I. Gh. Duca, asasinat de legionari, in anul 1933, chiar in acel loc.

Am primit de la unul din cititorii nostri, care se declara, pe buna dreptate, nemultumit de viata grea a pietonilor din Bucuresti, in unele zone aglomerate din Sectorul 1. Deocamdata redam scrisoarea domniei sale, dar promitem ca vom reveni asupra acestui subiect.
Buna ziua! Sunt cititor fidel daciccool.ro. Am rugamintea sa abordati intr-un articol si trecerile la nivel cu calea ferata din zona triajului si a haltei Carpati – strazile Teodor Neagoe, Marmurei, Modestiei, Inovatorilor, Copsa Mica si Chitila Triaj. Cati au fost si sunt la conducerea Sectorului 1 au tras si trag mata de coada la proiectat si executat pasaje rutiere care sa substituie cele 6 treceri la nivel cu calea ferata din zona triajului si a haltei Carpati, conectand partea cu Calea Giulesti a M900 cu partea cu soseaua Chitilei a M300.

Din luna mai pana la sfarsitul lunii iunie, multe regiuni sunt strabatute de mirosul minunat al florilor de salcam. Acestea au intrebuintari atat in alimentatie, cat si in farmacia naturista. Se utilizeaza la prepararea gogosilor, clatitelor, dulceturilor. Infuzia florilor este benefica si in  tratarea migrenelor si a crampelor musculare. Florile de salcam se folosesc si in problemelor cauzate de stres, sub forma de bai, ceai. Se pot consuma flori crude ori in amestec cu miere. Se pot trata afectiunile digestive in hiperaciditate, reflux gastrofaringian, arsuri la stomac.

Traim vremuri in care tehnologia a atins niveluri de evolutie foarte avansate. Multi oameni nu se despart de tehnologie nici in momentele menite relaxarii. Unii spun ca televizorul din dormitor ii ajuta sa adoarma, datorita sunetului si luminii. Specialistii sunt de alta parere: nici sunetul si nici lumina televizorului din dormitor nu fac bine sanatatii, ba mai mult decat atat, studiile efectuate au demonstrat contrariul. 

Pandemia de COVID-19 ne tine in izolare unii de altii de vreo trei luni. Mult sau greu, fiecare dintre noi a avut macar un gand de cartire in aceasta perioada, devenita o povara mondiala. Nedreptate, minciuna, constrangere, sufocare, frica, nesiguranta sunt doar cateva dintre sentimentele care ne-au incercat, in vreme ce asezati comod in fotolii am inrosit telecomenzile. Ne lamentam pe retele de socializare, ne batjocorim aratand cu degetul in stanga si in dreapta, raspandim vesti hilare amplificand si mai mult frica.

Am primit de la unul dintre cititorii nostri o sesizare referitoare la infrastructura rutiera si pietonala din una dintre cele mai aglomerate intersectii din Bucuresti.
Buna ziua! Mulți ani inainte, daciccool.ro! Am rugamintea sa abordati intr-un articol si infrastructura rutiera a Pietei Victoriei si a arterelor aferente. Este intersectia nervilor intinsi la maximum atat pentru conducatorii auto, cat si pentru pietoni.
Intr-adevar, din cele 10 ramificatii ale Pietei Victoriei, doar Bulevardul Lascar Catargiu are subtraversare pentru pietoni. In rest, pietonii stau inghesuiti alaturi de biciclisti si de electrotrotinetisti la culoarea rosie a semaforului un interval foarte lung. Mai avem putin si ne facem statui in asteptarea verdelui pietonal pentru a traversa Calea Victoriei, Strada Buzesti, Soseaua Nicolae Titulescu, Bulevardul Ion Mihalache, Soseaua Pavel Kiselef, Bulevardul Aviatorilor, Strada Paris, Bulevardul Iancu de Hunedoara sau parcarea din inima Pietei Victoriei, spune cititorul nostru.