Fitoterapia dacica

Imprimare

Despre daci ne-au ramas putine date, insa in privinta plantelor cunoscute de ei si a modului in care stiau sa le foloseasca au ramas nenumarate documente, dovada clara a recunoasterii priceperii lor, atat de catre greci, cat si de catre romani. Tocmai datorita faimei de care stiinta lor de utilizare a plantelor in vindecarea celor mai felurite afectiuni se bucura in Antichitate, remediile folosite de ei erau recomandate si de marii medici ai timpului din lumea greco-romana. O dovada a importantei pe care o juca in epoca stiinta fitoterapeutica a dacilor o reprezinta si faptul ca in scrieri precum cele ale lui Dioscoride si Pseudo-Apuleius sunt consemnate, alaturi de descrierile lor, si denumirile dacice ale plantelor. Din pacate, transcrierea cu ajutorul alfabetului grecesc sau roman pare sa fi alterat in mod semnificativ modul in care aceste denumiri trebuie sa fi fost pronuntate de catre daci. Totusi, tinand cont de cat de putine cuvinte dacice s-au pastrat pana astazi, aceste cateva zeci de denumiri joaca si un rol deosebit de important pentru lingvisti. Interesant este si faptul ca din aceste scrieri rezulta ca modul in care dacii utilizau aceste plante este in perfecta concordanta cu ceea ce stim astazi despre compozitia chimica, precum si despre efectele lor terapeutice.

Cunostintele medicale ale dacilor rezulta si din utilizarea unor instrumente specializate. Astfel, la Sarmizegetusa a fost descoperita o cutie de lemn ferecata in alama si cu maner de fier, considerata drept o adevarata trusa medicala, ce continea un scalpel, o penseta, pulbere de piatra si vase pentru produse farmaceutice. Mineralele pulverulente, bogate in silicati, erau folosite pentru a presara praf mineral cu efect absorbant si cicatrizant pe rani si ulceratii. Alifiile si pulberile se pastrau in mici borcanase de lut, ingrijit lucrate.
Apele curative faceau si ele parte din arsenalul terapeutic folosit de daci. Astfel, Baile Herculane, Geoagiu, Germisara pe numele sau vechi, sau cele de la Calan, Hydata sau Ad Aquas, au fost cunoscute si utilizate de daci cu mult inainte ca ele sa devina celebre sub stapanirea romana.
Cunoasterea plantelor medicinale era dublata si de iscusinta lor in cultivarea plantelor, brazdarul de fier fiind prezent in tinuturile locuite de daci deja din secolul IV i.H. Cercetarile arheologice au scos la iveala atat diferite leacuri, dar si diferite infuzoare, palnii sau strecuratori necesare prepararii acestor leacuri.
Daca stim cu totii ca Herodot, care a trait intre 484 si 425 i.H., atunci cand prezinta expeditia la Dunare din anul 514 i.H. a regelui persilor Darius, ii caracterizeaza pe geto-daci drept cei mai viteji si mai drepti dintre traci, putini stiu ca Herodot afirma in acelasi timp ca geto-dacii aveau cunostinte despre intrebuintarea plantelor medicinale si stiau sa ingrijeasca bolnavii. Despre aceste cunostinte ale geto-dacilor vorbesc si Ovidiu, Seneca, Strabon sau Tucidide. Si nu trebuie uitata nici afirmatia conform careia insusi Hipocrate ar fi fost initiat in tinerete de un medic trac, Herodius din Selimbria.
Conceptia si cunostintele medicale ale dacilor sunt apreciate si de Platon care vorbeste despre intalnirea lui Socrate, pe cand acesta era la oaste, cu un medic trac care i-a impartasit multe aspecte ale unei avansate conceptii medicale. Este, de asemenea, semnificativ faptul ca Platon il considera pe Zamolxis, un rege-zeu renovator al credintei dacilor, superior medicilor greci.
In ceea ce priveste lista plantelor medicinale folosite de daci, ce ne-a parvenit gratie scriitorilor antici, au fost depuse eforturi considerabile de catre un mare numar de cercetori, atat in vederea identificarii plantelor din punct de vedere botanic, cat si in ceea ce priveste analiza denumirilor din punct de vedere lingvistic. Daca unele plante au fost identificate aproape cu siguranta, in cazul altora persista inca un dubiu greu de depasit, descrierile antice corespunzand mai multor plante cunoscute in zilele noastre, iar in unele cazuri existand si posibilitatea ca acestea sa fi disparut intre timp. De asemenea, din punct de vedere lingvistic a aparut o intreaga dezbatere cu privire la faptul ca denumirile ar reprezenta intr-adevar cuvinte dacice, ca forma in care ele au fost transcrise ar fi corecta si ne-ar permite sau nu sa descoperim modul in care ele erau pronuntate. Despre unele se presupune ca ar putea fi comune limbii dacice si celei romane sau celei grecesti sau, in unele cazuri, chiar tuturor celor trei limbi, fie datorita provenientei lor dintr-un fond lingvistic indo-european comun, fie datorita unui imprumut intre limbi. Astfel, mai multi cercetatori considera ca dintr-un total de 78 de cuvinte 57 ar fi probabil dacice, 9 - probabil comune limbilor daca si greaca si 12 - comune limbilor daca si latina. S-au facut, de asemenea, legaturi intre actualul cuvant iedera si presupusul dacic edera. Dintre plantele prezentate de Pseudo-Apuleius, multi considera ca Amalusta ar corespunde musetelului, Diesapter - lumanaricii, Riborasta - brusturelui, Nemenpsa - tamaitei de camp, Sipoax - patlaginei, Usazila - limbii cainelui, la fel cum, din cele prezentate de Dioscoride, Zuoste ar corespunde pelinului negru, Tendila - mentei, Sicupnoex - scaiului, Seba - socului, Salia - frasinelului, Prodiorna - spanzului, Polpum - mararului, Ormia - salviei, Olma - bozului, Mozula - cimbrisorului, Duodela - cozii soricelului, Din - urzicii, Dielia - maselaritii, Bles - stirului sau Aprus - stanjenelului. Chiar daca aceste corespondente sunt inca incerte, sigur este insa faptul ca stiinta dacilor in folosirea plantelor in scopuri medicale era binecunoscuta si apreciata, atat de greci, cat si de romani. Aceasta s-a pastrat apoi de-a lungul secolelor, reprezentand o importanta mostenire care ne-a ramas din batrani, iar plantele medicinale si extractele obtinute din acestea ne pot fi astazi de un urias ajutor pentru a ne apara sanatatea. (Cecilia Caragea, Foto: Stock.XCHNG)

Concurs
Pentru ca buna parte din cunostintele fitoterapeutice pastrate inca de bunicii nostri risca sa se piarda astazi, este important sa incercam sa ni le readucem aminte. Va rugam sa ne scrieti despre remediile naturale traditionale care v-au ajutat personal sau pe rudele si cunoscutii dumneavoastra. Si va invitam in acelasi timp sa vizitati Magazinul Dacic Cool care va ofera o gama larga de produse naturale fitoterapeutice si cosmetice romanesti, la cele mai bune preturi, dar si noi si noi promotii si nenumarate cadouri. Ideile si comentariile cele mai interesante primite pana in 30 septembrie 2012 vor fi premiate cu 5 seturi de produse Hofigal, continand: un sampon 5R, un balsam pentru par si un gel anticelulitic Supliform.
Premiile sunt oferite de magazinul online Dacic Cool.




www.magazin.daciccool.ro

http://www.avtokum.com/
www.gss.com.ua