Parul bogat si bine ingrijit a fost dintotdeauna perceput ca un simbol al frumusetii si al seductiei. Nu intamplator, pe frumoasa din basmele romanesti, Ileana Cosanzeana, nu ne-o putem imagina decat cu un par bogat si lung, cazandu-i pe umerii marmoreeni. Una dintre cele mai frumoase femei ale tuturor timpurilor, Elisabeta, Imparateasa Austriei (1837-1898), mai cunoscuta sub numele de Sissi, era vestita in epoca pentru parul ei castaniu, incredibil de lung si de bogat. Din pacate, nu toata lumea se bucura de o podoaba capilara de invidiat. Unii dintre noi se confrunta chiar cu nedorita cadere a parului, care ii afecteaza pe barbati si pe femei deopotriva, pe mai tineri si mai putin tineri.

Parul este un organ viu: se naste, creste si moare. In medie, ciclul de viata al parului variaza de la 3 ani (la barbati) la 4-5 ani (la femei). In tot acest timp, fiecare fir de par creste neincetat, iar cand moare este imediat inlocuit de un altul. Dar nu cade de indata: firul mort mai ramane in folicul inca 2-3 luni, abia apoi este eliminat definitiv. Pe toata durata vietii, parul nostru trece prin aproximativ 25-30 de astfel de cicluri. In ciclul normal de crestere a parului, este firesc sa se piarda zilnic in jur de 60 de fire, insa unele persoane – femei, barbati, uneori chiar si copii - se pot confrunta cu o cadere excesiva a parului.
Viata firului de par incepe in folicul. Foliculul pilos este un saculet subtire de epiderma, fixat in derma, care adaposteste radacina firului de par, la 4 milimetri sub scalp. Fiecare folicul este programat sa dea nastere neincetat la cate un fir de par, caruia ii ia locul un altul cand acesta ajunge la sfarsitul ciclului de viata. In folicul se formeaza keratina, materia prima a parului, care reprezinta 95% din structura firului si ale carei caracteristici sunt transmise genetic. Foliculul este alcatuit din papila (prin care sangele ajunge in folicul), matrice (care produce celulele de keratina si le transforma in par prin procesul de keratinizare), teaca epiteliala interna si teaca epiteliala externa (care sustin firul de par in formare) si glanda sebacee (care secreta sebumul, cu rolul de a lubrifia si proteja parul). Boala cea mai frecventa a foliculului pilos este legata de activitatea hormonilor androgeni, hormonii sexuali masculini responsabili, atat la barbati, cat si la femei, de secretiile glandei sebacee (sebumul) si de alopecia androgenica. Hormonii androgeni forteaza foliculul sa produca fire de par din ce in ce mai repede. Supus acestei actiuni nocive, parul incepe sa-si piarda din stralucire, se subtiaza, creste din ce in ce mai putin si se rarefiaza. Cand nu mai produce fire de par, foliculul se infunda in derma, iar pielea din jurul lui devine neteda, acoperindu-l.
Ciclul de viata al parului are patru faze. In faza anagena, de crestere, parul este in plina dezvoltare. Aceasta faza se intinde pe 2-5 ani, in functie de sex si de la individ la individ. In faza catagena, de regresie, parul este la granita dintre viata si moarte: radacina firului de par urca spre epiderma, isi reduce dimensiunile si activitatea ei inceteaza brusc. Parul nu mai creste, se desprinde din radacina si se pregateste sa cada. Aceasta etapa dureaza intre 15 si 20 de zile. In faza telogena, de eliminare, parul mort sta sa cada. De indata ce firul nou isi face aparitia, parul mort cade. Faza telogena dureaza intre 2 si 3 luni. Caderea propriu-zisa se produce cand firul nou ajunge la suprafata scalpului, indepartandu-l pe cel vechi. Studiile au aratat ca, in conditii normale, intre 85 si 90% din par se afla in faza anagena, iar 10-15% in faza telogena. Sunt firele pe care le pierdem in mod normal, zi de zi. In medie, parul creste cu 0,7 pana la 2 centimetri pe luna.
Firul de par este format din trei straturi concentrice. La exterior se afla cuticula, un fin invelis protector. Urmeaza, la interior, cortexul, stratul cel mai rezistent al parului, care reprezinta 90% din greutatea lui totala. In centru, asemanatoare unui tub lung, se afla maduva, care, contrar a ceea ce s-ar putea crede, nu influenteaza vitalitatea parului pentru ca este alcatuita din celule fara nucleu.
Caderea parului peste limita normala de 60 de fire pe zi (in general) este cauzata de mai multi factori. Poate interveni, de exemplu, in urmatoarele 3-4 luni de la o operatie importanta sau de la o boala grava. In acest caz, caderea parului este pusa pe seama stresului si, din fericire, este o problema temporara. Unul dintre factorii responsabili de caderea parului il reprezinta si modificarile hormonale. Glanda tiroida stimuleaza foliculul pilos si regleaza ciclul de dezvoltare a firului de par, echilibreaza activitatea glandelor sebacee si productia de sebum, confera parului vigoare si tonus. In cazul hipotiroidiei, faza de crestere este intarziata, parul este lipsit de stralucire, mai aspru si mai uscat, se piaptana mai greu si albeste mult mai repede. In caz de hipertiroidie, parul creste si cade mai repede decat in mod normal, este adesea mai gras, mai fin si mai lipsit de volum. In cazul hipertiroidiei si al hipotiroidiei, caderea parului poate fi remediata, in general, urmand tratamentul specific afectiunilor tiroidei. De caderea parului poate fi responsabil si dezechilibrul dintre hormonii feminini (estrogeni) si cei masculini (androgeni), iar in acest caz este necesara corectarea dezechilibrului. Femeile care au nascut se pot confrunta cu o cadere accentuata a parului in urmatoarele 3 luni de la nastere. In cazul lor, caderea parului este cauzata de schimbarile hormonale specifice sarcinii: in timpul sarcinii, prezenta in cantitate mare a hormonilor estrogeni stimuleaza vitalitatea parului si ii prelungeste artificial durata de viata, dar dupa nastere, cand hormonii estrogeni incep sa se diminueze, parul isi reia ciclul normal de dezvoltare.
Responsabile de caderea parului pot fi si anumite infectii, precum infectiile fungice de pe pielea capului, care pot determina caderea parului la copii. Infectiile de acest tip se trateaza usor, cu medicamente antifungice. Caderea parului poate fi si semnul instalarii unei afectiuni precum diabetul sau lupus.
Insa caderea parului poate fi pusa si pe seama ingrijirii neadecvate a parului. Prin tragere, de exemplu atunci cand parul este purtat strans in coada sau coc sau impletit, sau prin folosirea excesiva a produselor chimice, radacina firului de par nu se mai hidrateaza suficient, foliculul este inflamat si astfel se ajunge la un anumit tip de cadere a parului, cunoscut drept alopecie de tractiune. Daca este lasat liber inainte ca pe scalp sa apara cicatrici, parul va reincepe sa creasca normal. Trebuie mentionat ca cicatrizarea poate duce la pierderea definitiva a parului.
Calvitia sau alopecia androgenica se refera, in general, la caderea definitiva a parului la barbati. Cauza cea mai frecventa a pierderii parului la barbati este calvitia ereditara. Femeile se pot confrunta si ele cu alopecia androgenica, asociata direct menopauzei. Reducerea nivelului de estrogen si de progesteron duce la pierderea progresiva, dar partiala, a parului, astfel ca, dupa varsta de 60 de ani, multe femei au un par foarte rar.

Caderea parului la barbati
Se estimeaza ca la barbati caderea parului este ereditara in proportie de peste 95%. Insa la pierderea parului pot contribui si alti factori decat cei genetici.
Cel mai frecvent tip de cadere a parului dupa cel ereditar este alopecia androgenica, determinata de o receptivitate excesiva a scalpului la hormonii androgeni (testosteron). Pierderea parului nu este cauzata de testosteron in sine, ci de un hormon local, DHT (dihidrotestosteron), rezultat din combinarea testosteronului cu 5-alpha reductaza, o enzima de la nivelul scalpului. DHT face ca foliculul de par sa intre intr-un proces fiziologic de imbatranire prematura. Sub impulsul enzimei 5-alpha reductaza, DHT accelereaza anormal ciclul de viata al parului. Foliculul si radacina trebuie sa produca astfel fire din ce in ce mai subtiri si mai scurte. In cele din urma, foliculul nu mai face fata si nu mai produce decat un simplu puf. La sfarsitul acestui proces, foliculii inactivi se infunda in derma, iar pielea devine neteda. La instalarea alopeciei androgenice contribuie stresul si nivelul ridicat de colesterol rau (LDL). Stresul se manifesta printr-un lant de reactii la nivel hormonal. Creierul transmite alerta de stres la hipofiza, care, la randul ei, o transmite glandelor suprarenale, care elibereaza mai multi hormoni: adrenalina, cortizol si hormoni androgeni suprarenali. Fiecare impuls de stres duce la o contractie a vaselor de sange de la nivelul radacinii firului de par, iar asta contribuie la caderea parului. La persoanele care nu au predispozitie genetica pentru alopecia androgenica, stresul nu va influenta starea de sanatate a parului. Insa in cazul persoanelor predispuse la alopecie, stresul va actiona ca un catalizator.
Descoperirea relatiei dintre excesul de colesterol rau si caderea parului este relativ recenta si nu s-a gasit inca o explicatie certa pentru ea. Aceasta legatura se intemeiaza pe constatarea clinica potrivit careia barbatii predispusi la riscul unui accident vascular-cerebral sunt predispusi si la alopecie androgenica. In 1982, in Statele Unite ale Americii a inceput un studiu amplu pe aceasta tema, prezentat in publicatia Archives of Internal Medicine, in anul 2000. Cercetarea care s-a intins pe 11 ani si la care au participat 22.071 de voluntari a confirmat observatiile clinice prealabile: fata de barbatii care nu se confruntau cu problema alopeciei, la barbatii care prezentau calvitie riscul de a face un accident cardio-vascular era, dupa cum urmeaza: cu 9% mai mare pentru voluntarii care aveau calvitie doar in regiunea frontala, cu 23% mai mare pentru cei care aveau doar o portiune atinsa de calvitie pe varful capului, cu 32% mai mare pentru cei care aveau calvitie pe tot varful capului si cu 36% mai mare pentru voluntarii care prezentau calvitie totala. De asemenea, studiul a demonstrat ca riscul se tripleaza in caz de hipercolesterolemie. In ceea ce priveste asocierea dintre nivelul ridicat de colesterol si caderea parului exista doua ipoteze supuse in continuare cercetarilor. O prima ipoteza ar fi ca, fiind un precursor al hormonilor steroidieni si, implicit, al hormonilor androgeni, colesterolul ar creste productia de DHT (dihidrotestosteron), hormon derivat din hormonii androgeni, responsabil de caderea parului la barbatii cu predispozitie genetica. Conform celei de-a doua ipoteze, relatia este inversa: DHT-ul ar duce la cresterea nivelului de colesterol. Asa s-ar explica si de ce femeile, al caror organism produce de 20 de ori mai putini hormoni androgeni decat organismul barbatilor, sunt mai putin predispuse la pierderea grava a parului si la afectiuni cardiace. Cum actioneaza colesterolul asupra parului? Asa cum blocheaza arterele coronariene, LDL-ul (colesterolul rau) poate obstructiona si capilarele de la nivelul foliculului pilos. De asemenea, colesterolul rau poate solidifica sebumul in interiorul foliculului, consecinta fiind irigarea proasta si sufocarea radacinii firului de par, subtierea si instabilitatea firului in folicul si, in cele din urma, caderea lui prematura. Cercetari recente au aratat ca anumite medicamente anticolesterolemiante pot chiar sa aiba efecte secundare la nivelul scalpului (iritatii, mancarimi, prurit) si sa duca la caderea parului.
Mai rar intalnita este caderea temporara a parului. Nu este ereditara si poate fi cauzata de anumiti factori, precum o interventie chirurgicala dificila, o anestezie generala prelungita, febra mare pe mai multe zile sau un soc emotional intens. Este mai frecventa la inceputul toamnei si primaverii, nu dureaza mai mult de doua luni si este reversibila in totalitate. Desi, in astfel de cazuri, se pierde cu pana la 50% mai mult par decat este normal, parul isi reia ciclul de crestere.
Cea mai rara este caderea parului pe termen lung. Desi nici aceasta forma nu este ereditara, la originea ei pot sta fie o stare depresiva, fie un stres cronic, anumite medicamente, diete drastice, hipercolesterolemia, hipotiroidia si hipertiroidia sau diabetul. Caderea parului pe termen lung intervine la aproximativ 2 pana la 4 luni de la factorul declansator si este partial sau total reversibila (in functie de factor).

Caderea parului la femei
La femei, hormonii androgeni pot avea o influenta covarsitoare asupra caderii parului. Termenul androgen desemneaza totalitatea hormonilor sexuali masculini. Hormonii androgeni sunt responsabili de caderea parului nu numai la barbati, ci si la femei, pentru ca parul se dezvolta in stransa dependenta de activitatea hormonala. La femei, principalii factori care contribuie la dezvoltarea parului sunt hormonii sexuali feminini, estrogenul si progesteronul. Dar si organismul femeilor produce testosteron, desi intr-o cantitate de 20 de ori mai mica decat organismul barbatilor. In cazul femeilor cu predispozitie genetica, testosteronul secretat de glandele suprarenale si de ovare poate influenta negativ procesul de regenerare a parului. Cu toate acestea, spre deosebire de barbati, femeile nu isi pierd niciodata tot parul, pentru ca actiunea hormonilor androgeni este contracarata de actiunea hormonilor feminini.
Si la femei, cea mai frecventa este tot alopecia androgenica, agravata de stres, contraceptive sau tratamente hormonale, sindromul ovarelor polichistice si hipercolesterolemie. Secretia hormonilor androgeni tinde sa fie mai mare la inceputul toamnei si primaverii. Hormonii masculini, secretati de organismul femeilor in cantitate mai mica, pot influenta sanatatea parului la doua niveluri: productia de sebum (in functie de compozitia lor, contraceptivele pot fie sa o declanseze si sa o amplifice, fie sa o normalizeze) si rarefierea parului (contraceptivele intensifica sau neutralizeaza actiunea hormonilor androgeni, responsabili de diminuarea densitatii parului). La femeile cu alopecie androgenica, caderea parului se poate intensifica la menopauza, din cauza dezechilibrului dintre hormonii estrogeni si cei androgeni. Pierderea parului intervine treptat si este uneori insotita de hiperseboree. Caderea parului se localizeaza cel mai adesea pe varful capului, mai rar pe partile laterale. De obicei, incepe cu largirea cararii pe mijloc si cu subtierea firului de par. Treptat, daca nu este administrat un tratament adecvat, parul se rareste pe varful capului, pierderea fiind ireversibila. Alopecia androgenica se poate instala la orice varsta, incepand de la 14-15 ani, insa se agraveaza in trei momente cheie din viata femeii: dupa pubertate, dupa nastere si la menopauza.
O alta forma o reprezinta caderea temporara si difuza a parului, care poate interveni la inceputul toamnei si primaverii, dupa nastere sau avort, dupa o interventie chirurgicala dificila, ca urmare a unei anestezii generale prelungite, dupa o febra mare timp de mai multe zile, dupa un soc emotional puternic sau dupa intreruperea administrarii unui contraceptiv estroprogestativ. In acest caz, caderea parului nu este strict localizata, este limitata in timp (nu depaseste 3-4 luni), intervine la aproximativ 2-4 luni de la factorul declansator, poate fi abundenta (se poate pierde cu pana la 50% mai mult par decat in mod normal) si este in general reversibila. Caderea temporara a parului poate fi cauzata si de tratamentele cosmetice inadecvate sau repetate prea des (vopsire, permanent). Parul devine casant si cade. Pentru ca produsele cosmetice nu ataca foliculul, pierderea parului in acest caz este temporara si este urmata de un nou ciclu de crestere.
Caderea parului pe termen lung si difuza poate avea mai multe cauze: o stare depresiva, anumite medicamente, diete drastice si anorexie, hipotiroidie si hipertiroidie, diabet, carenta de zinc, magneziu, calciu sau fier. Nu este localizata, intervine la aproximativ 2-4 luni de la factorul declansator si dureaza atat timp cat persista cauza si este partial sau total reversibila (in functie de natura factorului declansator).
Tot la femei se poate manifesta si caderea parului pe termen lung, localizata pe portiuni bine delimitate. Se manifesta sub forma alopeciei de tractiune (par strans, impletit in codite afro) sau, mai grav, sub forma alopeciei ca urmare a smulgerii parului (cand persoana respectiva are obsesia de a-si smulge periodic fire de par – la femeia adulta, poate fi semnul unei tulburari psihice serioase). Parul creste din ce in ce mai greu si se rarefiaza, la nivelul scalpului pot aparea iritatii si se formeaza chiar regiuni fara par.

Anotimpurile si caderea parului
Primavara, cresterea parului trebuie stimulata, reechilibrandu-i functiile vitale (eliminarea sebumului, circulatia sangelui si regenerarea), mai ales daca deja aveti probleme cu pierderea parului. Primavara se recomanda o cura de vitamine, in special de aminoacizi esentiali (elementele principale din structura keratinei), zinc (care favorizeaza sinteza aminoacizilor) si vitamina B6 (care potenteaza actiunea aminoacizilor si a zincului).
La fel ca pielea, pe timpul verii parul are nevoie de o ingrijire deosebita, mai ales daca prezinta tendinte de subtiere sau daca va confruntati deja cu problema caderii parului. In doze moderate, soarele are efecte benefice asupra tuturor tipurilor de par, pentru ca, prin intermediul vitaminei D, influenteaza dezvoltarea parului in faza anagena. In plus, soarele confera parului si nuante de culoare care nu pot fi obtinute artificial, prin vopsire. Expunerea prelungita a parului la soare este insa periculoasa. Radiatiile infrarosii usuca epiderma si modifica pH-ul scalpului, cauzand aparitia matretii. Inca si mai grav, radiatiile solare incetinesc ritmul de eliminare a acizilor grasi din sebum. Acestia stagneaza sub epiderma, sufoca radacina firului de par si ii blocheaza activitatea. In plus, expunerea prelungita la soare accelereaza actiunea negativa a radicalilor liberi asupra tesuturilor din jurul foliculului pilos. Cel mai bine ar fi ca, de fiecare data cand stam mai mult timp la soare, sa ne acoperim capul, pentru ca nici un produs de ingrijire nu protejeaza suficient parul. Daca soarele face ca scalpul sa transpire si stimuleaza productia de sebum, apa marii, in schimb, datorita sarii si planctonului, curata si tonifiaza scalpul. Pentru persoanele cu par gras, dar si pentru cele care au matreata sau mancarimi, o baie in mare este de mare ajutor pentru revitalizarea parului.
Toamna este anotimpul caderii frunzelor si… al caderii parului. Totul se intampla intre sfarsitul lui august si sfarsitul lui noiembrie si, chiar daca nu dureaza mai mult de 4-6 saptamani, este de-ajuns ca sa ne demoralizeze. Pentru unele persoane, caderea parului in aceasta perioada trece aproape neobservata, in schimb, alte persoane pierd de 3-4 ori mai mult par decat in restul anului. Primavara si vara, razele soarelui amplifica secretia de hormoni care regleaza cresterea parului, provocand o reactie comparabila cu cea a plantelor: parul creste mai repede in lunile calduroase si cade mai mult toamna (caderea priveste parul care a ajuns la sfarsitul ciclului de viata). Ca sa remediem aceasta problema este necesara o cura de vitamine, pentru a grabi procesul de regenerare a parului.
Iarna, parul creste mai greu, unele persoane se confrunta cu matreata mai abundenta decat de obicei, parul se electrizeaza si este greu de coafat. Principalul vinovat de aceasta situatie este alimentatia, mai bogata in grasimi. Prin solidificare, grasimile ajung sa stagneze sub scalp si sa impiedice circulatia sangelui catre radacina firului de par. In plus, alimentele acide (de tipul mezeluri, sosuri, ciocolata etc.) nu sunt compensate indeajuns cu alimente alcaline (de tipul fructe si legume proaspete), iar ficatul le asimileaza mai greu. Apar astfel toxinele care, la unele persoane, sunt eliberate sub forma matretii. Tot iarna, un alt inamic al parului il reprezinta si variatiile de temperatura. Frigul de-afara este vasoconstrictor si incetineste irigarea scalpului, in timp ce caldura din interior deshidrateaza si usuca parul. Variatiile de temperatura sunt responsabile si de electrizarea parului.  

Rolul alimentatiei echilibrate si al vitaminelor
Avem tendinta sa privilegiem in alimentatie substantele acide (prea multa carne, prea multe cereale si zaharuri) in defavoarea celor bazice, alcaline (prea putine legume si fructe), iar acest dezechilibru are repercusiuni asupra sanatatii parului, putand contribui chiar la caderea lui. Daca observati ca va cade parul mai mult decat de obicei, este un semn ca ar trebui sa va schimbati regimul alimentar, orientandu-va catre alimente care vor stimula functiile vitale ale parului. Ca sa creasca si sa se regenereze, parul are si el nevoie de un aport zilnic de proteine, lipide, vitamine, glucide, minerale si oligoelemente. In cazul parului uscat, acizii in exces il deshidrateaza inca si mai mult, contribuind la aparitia mancarimilor si a matretii. In cazul parului gras, sebumul, in combinatie cu acizii, poate declansa dermatite seboreice. In alopecia androgenica, alimentatia prea bogata in acizi si prea saraca in minerale poate duce la atrofierea radacinilor si la caderea treptata a parului.
Pentru ca parul sa fie sanatos sunt de evitat alimentele bogate in zaharuri rafinate cu index glicemic mare: paine alba, produse de patiserie, dulciuri, cartofi prajiti, bauturi gazoase, alcool. Sunt de preferat faina si painea integrale, orezul basmati sau integral, cerealele integrale, zaharul din trestie, ciocolata neagra, alimente care au un index glicemic mai mic.
In proportie de 95%, firul de par este alcatuit din keratina, o proteina fibroasa deosebit de rezistenta, formata din lanturi de aminoacizi dispuse in sensul axului vertical al parului. Lanturile de aminoacizi sunt unite prin molecule de sulf, care le asigura rezistenta si coerenta. Cel mai important aminoacid din structura keratinei este cisteina. Transportata de sange pana la radacina firului de par, cistina are nevoie de un aport semnificativ de zinc si de vitamina B6 pentru a putea fi sintetizata. Surse alimentare de origine animala bogate in cisteina sunt calcanul, tonul, branzeturile, mezelurile, carnea de vita, carnea de pui, galbenusul de ou. Dintre alimentele de origine vegetala, bogate in cisteina sunt lintea, fasolea, fisticul, migdalele.
Sanatatea sangelui si a parului depinde si de cantitatea de fier din organism. Fierul este esential pentru metabolismul globulelor rosii, care transporta sangele catre toate tesuturile si organele. Este, asadar, vital pentru hranirea si buna oxigenare a celulelor de reproducere a firului de par. Carenta de fier poate duce la subtierea si rarefierea parului. Cele mai predispuse la carenta de fier sunt femeile, din cauza pierderilor de sange in perioada menstruatiei. Potrivit mai multor studii, femeile pierd de doua ori mai mult fier decat barbatii si aproape jumatate dintre ele prezinta carenta de fier. O alta categorie de risc este reprezentata de vegetarieni, pentru ca vegetalele contin, in general, mai putin fier decat carnea, iar fierul continut de legume se absoarbe mai greu decat cel de origine animala. Alimente de origine animala bogate in fier sunt scoicile, ficatul de vita sau de miel, rinichii, galbenusul de ou. Surse vegetale de fier sunt patrunjelul, cacao, cerealele integrale, migdalele si nucile, spanacul. Vitamina C faciliteaza transportul fierului: sucul natural de portocale, baut in timpul mesei, face ca fierul din alimentatie sa fie absorbit de trei ori mai repede.
Zincul si magneziul sunt doua oligoelemente care previn imbatranirea prematura a parului, aparand celulele foliculului pilos de actiunea radicalilor liberi. Zincul este indispensabil pentru sinteza proteinelor din structura keratinei, iar magneziul regleaza tensiunea nervoasa, stresul fiind cel mai important factor agravant in cazul caderilor de par pe fond hormonal. Alimente de origine animala bogate in zinc si magneziu sunt scoicile, crevetii, macroul, galbenusul de ou, carnea de vita si de porc. Ca surse vegetale trebuie amintite cerealele integrale, lintea, fasolea, painea integrala, cacao, migdalele, soia, bananele, spanacul.
Deosebit de importante sunt si vitaminele din grupul B, adevarati carburanti ai parului. Vitamina B3 amplifica circulatia sangelui in radacina firului de par, B5 (acidul pantotenic) ajuta la cresterea parului, B6 regleaza metabolismul proteinelor din keratina, iar B8 controleaza secretia de sebum si ajuta la regenerarea parului. Surse animale de vitamine din grupul B sunt somonul si tonul, macroul, carnea de puis si de vita, galbenusul de ou. Surse vegetale de vitamine din grupul B sunt cerealele intregrale, ciupercile, soia, migdalele, orezul, lintea, spanacul, bananele, cartofii, conopida.
Vitamina D joaca si ea un rol important in dezvoltarea normala a parului. In absenta ei, foliculul pilos imbatraneste prematur, ceea ce il impiedica sa inceapa un ciclu nou de keratinizare. Carenta de vitamina D este asociata cu riscul de alopecie si de ingrasare a parului. Persoanele care se confrunta cu problema caderii parului ar trebui sa-si verifice nivelul de vitamina D din sange, mai ales toamna si iarna. In caz de carenta, aportul de vitamina D trebuie suplimentat.
Cum caderea parului poate interveni si pe fond de stres, un supliment nutritiv recomandat in perioade de suprasolicitare fizica si intelectuala, bogat in echinacea, vitamina C si zinc este Hof.Imun de la Hofigal. Hof.Imun stimuleaza sistemul imunitar, functiile hipofizei si corticosuprarenalelor si incetineste procesele de degenerare tisulara cauzate de actiunea nociva a radicalilor liberi. Pentru suplimentarea alimentatiei dezechilibrate sau deficitare in continutul de nutrienti si substante bioactive care influenteaza sanatatea parului este deosebit de utila combinatia de seleniu si spirulina continuta in Se-Spirulin de la Hofigal, un supliment nutritiv care actioneaza ca factor de corectie metabolica pentru sustinerea proceselor fiziologice ale organismului si pentru restabilirea starii de sanatate. Seleniul actioneaza sinergic cu vitamina E din spirulina, previne deteriorarile oxidative ale membranelor celulare si imbunatateste producerea de enzime antioxidante. De asemenea, Se-Spirulin compenseaza carentele de calciu si magneziu.

Remedii naturale impotriva caderii parului
Desi medicamentele si implanturile pot parea mai eficiente, exista remedii naturale care pot preveni sau combate, dupa caz, caderea parului. Pe langa alimentatia echilibrata, frumusetea parului se intretine si cu ajutorul produselor cu substante naturale active, dintre care un rol deosebit de important il are coenzima Q10, o enzima nelipsita din suplimentele nutritive si din produsele cosmetice, care regleaza producerea de energie in celulele organismului, avand un puternic efect antioxidant. Coenzima Q10 stimuleaza productia de keratina. Prezenta in formulele sampoanelor si balsamurilor, coenzima Q10 mentine sanatatea cuticulei capilare, afirma Dr. Anca Daniela Raiciu, Doctor in Stiinte Farmaceutice, Director de Marketing Hofigal.
Un remediu eficient impotriva caderii parului este si Ginkgo Biloba, care imbunatateste circulatia sangelui la nivelul scalpului. O alta planta care revitalizeaza foliculul pilos prin imbunatatirea circulatiei sangvine la nivelul scalpului este Centella asiatica. La randul lui, uleiul de argan confera parului vigoare si stralucire si ii combate caderea. Este foarte indicat pentru parul uscat, fara volum si care se rupe usor. Aplicati uleiul de argan pe par si lasati-l sa actioneze timp de 30 de minute, apoi spalati parul cu samponul obisnuit. Pentru a combate caderea parului, se recomanda masajul usor al scalpului cu ulei de argan, pentru ca acesta sa patrunda pana la radacina firului de par. La randul lui, graul incoltit este eficient in combaterea caderii parului cauzate de carenta de vitamine si minerale.
Masajul scalpului cu ulei de ricin, timp de 30 de minute, de doua ori pe saptamana este si el benefic. O lotiune naturala contra caderii parului se poate obtine din mladitele de urzica: se fierbe un litru de apa in care, dupa ce a fost luat de pe foc, se pun urzicile taiate marunt si se lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute. Compozitia se strecoara si se lasa sa se raceasca, apoi se maseaza delicat scalpul cu aceasta lotiune.
Dr. Anca Daniela Raiciu: Pentru combaterea caderii parului se recomanda tratamentele naturale care asociaza folosirea de produse cosmetice cu administrarea de suplimente nutritive pe baza de spirulina, seleniu si zinc. O solutie la indemana pentru oprirea caderii parului o reprezinta sampoanele cu extracte de mesteacan, brusture si urzica, folosite in combinatie cu un balsam ce contine un amestec de gemoderivate. Recomandate pentru toate tipurile de par, samponul 5R si balsamul de la Hofigal, pe baza de coenzima Q10 si extracte naturale, revigoreaza, revitalizeaza, regenereaza si reepitelizeaza, redand frumusetea si stralucirea firului de par. Extractul de mesteacan contine saponine, flavonoizi, ulei volatil, taninuri, rasini, glucide, vitamina C, acizi si saruri minerale. Stimuleaza cresterea si revigorarea parului prin reglarea si intensificarea circulatiei sangvine periferice si regleaza secretia de sebum. Extractul de brusture contine, printre altele, saruri de potasiu si vitamine din complexul B, avand efect antibacterian, antiseptic si antiseboreic. La randul ei, urzica este bogata in lipide, protide, glucide, flavonoide, fitosteroli, ulei volatil si contine un complex vitaminic (A, B2, C, K). Urzica se foloseste in industria cosmetica la formularea sampoanelor si balsamurilor pentru par datorita proprietatilor sale antiseptice, astringente, antiseboreice, antialergice, de stimulare a cresterii parului, cicatrizante si regenerante.
Un produs realizat exclusiv din principii active naturale extrase din plante este Chel Stop, lotiunea pentru oprirea caderii parului si regenerare. Produsul contine, printre altele, saponine, carotenoizi, flavonoizi, principii antiinflamatoare, antimicrobiene, revulsive, cicatrizante, epitelizante si stimulenti de regenerare celulara. Toate aceste principii active sunt extrase prin procedee diferentiate din plante precum curpen de padure (Clematis vitalba), galbenele (Calendula officinalis), iarba mare (Inula helenium), mesteacan (Betula Alba), levantica (Lavandula Angustifolia), declara doamna Anca Daniela Raiciu. Lotiunea Chel Stop se foloseste in asociere cu sapunul moale lichid vegetal, un produs pe baza de saruri de potasiu si vitaminele A, D, E si F. Parul se spala intai cu sapunul moale lichid vegetal, se usuca, apoi se frectioneaza pielea capului cu lotiunea contra caderii parului. Dupa frectionare, capul se acopera cu un prosop pana cand dispare efectul revulsiv (minimum 30 de minute). Parul se usuca si nu se spala decat peste 48 de ore. Operatia se repeta din doua in doua zile. Caderea parului este stopata la a patra sedinta. Pentru intretinere, sunt necesare una-doua spalari pe saptamana. (Foto: Wikipedia)

Comentarii (0)

Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu

Arata formular/Ascunde

Nume

E-mail

Website

Titlu

Comentariu

micsoreaza | mareste

Aboneaza-te prin e-mail pentru a primi urmatoarele comentarii.

Am citit si sunt de acord cu Termenii de utilizare.

Adauga comentariu Previzualizare