Stramoasa vinetei vine din India, unde crestea ca flora spontana, a inceput sa fie cultivata in China in jurul secolul V i. Hr. si e mentionata pentru prima data in Qimin Yaoshu, un tratat chinezesc de agricultura aparut in anul 544. Fara referinte in lumea antica romana sau greaca, dar mai ales datorita evolutiei etimologiei, se pare ca vanata a fost cultivata de catre arabi in nordul Africii si a patruns in Europa prin zona mediteraneana la inceputul evului mediu (unele surse precizeaza Italia, altele Spania). Este pentru prima data mentionata in lucrarea Kitab al-Filaha apartinand lui Ibn al-‘Awwam, in secolul XII. Un tratat de botanica englezesc de la 1597 ii stabilea originile in Egipt si deplangea faptul ca temperaturile britanice nu ii sunt foarte prielnice.
Etimologia vinetei e si ea foarte interesanta. Ea este numita albergine (Franta, Anglia si Germania), eggplant (America de Nord si Australia) brinjal (sudul Asiei, Africa de Sud, Malaezia si Singapore). Etimologia araba s-a impus, cu modificarile de rigoare, in cele doua principale forme transmise, de la denumirea araba (al)-baḏinjan plecand, in Europa de vest, alberengena sau berengena (spaniola), alberginia (catalana), beringela (portugheza) si aubergine (franceza). In Europa de Est, prin greaca bizantina, termenul arab s-a transformat in melanzana, influentat de grecescul μελανο (negru), termen care in italiana a fost interpretat ca mela insana (mar nebun), de aceea englezii ii mai si spun mad aple.
Desi are o indelungata istorie, vanata a fost privita cu circumspectie si nu si-a facut loc, la scara mai larga, in bucataria europeana decat in secolul XVIII. Mai multi factori contribuie la acest aspect. Cel mai important ar fi acela ca, datorita solaninei (un alcaloid toxic care se mai gaseste, in diferite cantitati, in cartofi si tomate), frunzele si florile, in cantitati mari, sunt otravitoare. Datorita asocierii cu matraguna sau mandragora, vanata si-a facut mai intai loc in superstitiile evului mediu, crezandu-se despre ea ca e otravitoare. Folclorul italian din secolul al XIII-lea o considera cauza a nebuniei. De aceea, multa vreme a fost planta decorativa.
Puteti citi continuarea pe www.antenasatelor.ro