Intr-o seara de toamna, mi-am descoperit un excelent partener de dialog in Ioan Cornea, taranul-vanator din Beclean de Olt. Strasnic om! De la care aveam sa invat pretioase retete... Despre pasiunea lui de o viata imi marturisea: Se spune ca din om faci vanator, dar din vanator nu mai faci om niciodata...
In lumea profana, spune el, este greu de inteles ce se intampla intr-o grupa de vanatoare: este pasiune, este placerea de a inota in zapada, pasiunea de a iesi in aer liber, de a vedea un animal alergand. Daca se impusca, bine, daca nu, iar bine... Dar o mare bucurie raman masa vanatoreasca de la deschiderea sezonului de vanatoare, ca si balul de la sfarsitul sezonului. Orice s-ar crede, mesele vanatoresti nu sunt numai cu bucate din vanat. Desi am aflat o reteta "faina" de carnati de mistret pe care promit sa v-o "imprumut" si dumneavoastra.
Pana atunci insa raman la cealalta pasiune a domniei sale, cresterea animalelor - are nu mai putin de 25 de porci in gospodaria sa din Beclean - si la pregatirea bucatelor din carne de porc. Si tot de la Ioan Cornea citire va dau mai jos retetea de jambon ca la Beclean.

Inca din primele carti de bucate care apar in Romania secolului al XIX-lea, gasim retete care folosesc drept ingredient principal anghinarea. As fi putut sa aleg oricare dintre retetele prezentate de Maria Maurer sau alte vrednice matroane ale veacurilor trecute, am hotarat insa sa va redau mai departe trei dintre retetele publicate de confratele si inaintasul meu Constantin Bacalbasa, jurnalistul autor de carti de bucate caruia ii datorez intalnirea cu (sublima) Dictatura gastronomica.
Si cum stiu despre Bacalbasa ca, la vremea cand isi scria cartea, era la drastic regim, incerc sa mi-l imaginez gustand bucatele ce urmeaza.

Pentru aceia dintre dumneavoastra care nu tin postul, pentru cei care, din varii pricini, au dezlegare sa manance si de dulce si chiar pentru masa de Craciun, astazi vom cauta retete romanesti in cuhniile macelarilor aradeni pentru a afla cum se prepara o ciorba macelareasca. Reteta e veche, cam de pe vremea in care Ardealul si Banatul inca se aflau intre granitele imperiului austro-ungar. Se pregateste din carne si maruntaie de porc si se acreste cu zeama de castraveti acri - care, zice-se, trebuie sa fie atat de acra, de sa-ti sara caciula din cap. Nu vei pune sare, dar niste boia pisata se cuvine!

In cadrul campaniei de educatie culinara Atelierul de gusturi, initiata de George Radu, Managing Director al grupului de restaurante Gama, va prezentam reteta Dorada mediteraneana.
Ingrediente: 400 g dorada (o bucata), 50 g masline Kalamata, 60 g rosii cherry, 5 catei de usturoi, 3-4 felii de lamaie, sare si piper dupa gust, rozmarin, 100 ml supa de peste, 50 ml vin alb, 50 ml ulei, 10 g patrunjel, 20 g unt.

Unde altundeva sa cauti adevaratele retete romanesti daca nu acolo unde ele au fost consemnate de demult, adica in primele noastre carti de bucate? Ouale nemtesti se fac - zicea Ecaterina Comsa, pe la inceputul anilor 1900 - intr-o tigaie de ochiuri (cu adancitura pentru fiecare ousor), prajite-ntr-o lingura de unt fierbinte. Oul se sparge si se pune-n "scufundatura" cat untul face spume albe si nu a inceput a se rumeni. Apoi flacara se face mica-mititica si ochiurile se coc in fierbinteala untului. Ouale ochi nemtesti sunt, am zice astazi, "bomba calorica". Prin comparatie, ochiurile romanesti sunt de-a dreptul dietetice! Nu tu unt sau alta grasime... cel putin nu la inceput, ca reteta, se va vedea, are si ea capcanele ei.

In cadrul campaniei de educatie culinara Atelierul de gusturi, initiata de George Radu, Managing Director al grupului de restaurante Gama, va prezentam reteta Paste cu muschi de vita.
Ingrediente: 1/2 ardei iute, putin ulei de masline, 2 graunte de usturoi, 50 g broccoli, 50 g unt, piper si sare dupa gust, 100 ml smantana dulce, 150 g paste linguini, 1 lingurita crema de trufe, 50 ml vin alb, 50 ml supa de vita, 100 g rosii cherry, 100 g muschi de vita, parmezan dupa gust.

In cadrul campaniei de educatie culinara Atelierul de gusturi, initiata de George Radu, Managing Director al grupului de restaurante Gama, va prezentam reteta Coaste de porc la cuptor.
Ingrediente: 1 kg coaste de porc, 5 g sare, 10 g piper mozaic, 10 g usturoi granulat, 10 g boia afumata, 3 frunze de dafin, 5 g cimbru, 2 g curcuma, 100 ml coca-cola, 100 ml bere, 50 ml sos Barbeque, 300 ml ulei vegetal.

Un scurt popas la Miercurea Sibiului, intr-o toamna ardeleana, ne-a adus o imbunatatire serioasa a caietului de retete si taine gospodaresti. Tanti Maria si sora-sa, Floarea, mai batrana si mai invatata ca ea, ne initiara in lumea cea fantastica a mancarurilor aromate cu tarhon - ciorbe si sosuri... Acolo, bucatele se fac gospodareste, ca omu' se duce la munca grea, cu sapa, cu coasa, cu toporul, si nu-i nime' sa faca lucrul in locul lui, trebuie sa aiba putere sa mantuie el ce-i de mantuit. Si daca la camp ori la drum nu-i lipsesc din desaga painea, slanina si ceapa rosie, acasa nevasta il asteapta cu bucate alese. Uite asa, cam cum sunt chiftelutele astea cu tarhon si sos de smantana, a caror reteta v-o dau mintenas si dumneavoastra.

Dictatura gastronomica, tomul culinar al lui Constantin Bacalbasa, jurnalistul si gurmandul, chiar daca nu abunda in retete romanesti, aloca totusi un spatiu generos acestora. Ca unul care-a calatorit prin capitalele Europei, a strans de-acolo tot ce-a putut strange, dar nu s-a abtinut sa gaseasca retetelor cosmpopolite corespondent in retete romanesti. Daca ne ducem in campia cea manoasa a Buzaului - celebra si pentru ceapa ei rosie si aromata -, atunci vom afla o multime de retete care au la baza acest ingredient (si rosiile, ardeii si alte legume specifice zonei). Calita nitel in ulei, pana sticleste, apoi inabusita in zeama rosiilor tocate marunt cu custura, ceapa se topeste-n tocana buzoiana, buna de mancat si fierbinte (pe mamaliga rece) si rece (pe painea coapta, abia scoasa din rola).

Preoteasa parintelui Ignatie a fost dintotdeauna femeie vrednica. Tinea casa cu mana de fier, cuhnia, pe cei cinci prunci "daruiti de Domnul", parohia intreaga si pe... "taica popa". Unii spun ca pana si protopopul "se cam temea" de rigorile ei cand venea in inspectie la parohie si coana Minodora il poftea la masa. Se temea, dar s-ar fi lasat tot mai des invitat, mai ales cand preoteasa gatea mancare de peste. Iar daca din intamplare mancarea aceea era Salau in aspic, atunci se ruga sa fie din belsug la masa, ca tare mai era gustos si imbietor! Si ce era al coanei Minodora, apoi nu-i putea lua nimeni - oricine ar fi mancat din bucatele ei si-ar fi dorit sa fie poftit si a doua oara...

In cadrul campaniei de educatie culinara Atelierul de gusturi, initiata de George Radu, Managing Director al grupului de restaurante Gama, va prezentam reteta Porchetta.
Ingrediente Porchetta: 3 kg piept de porc, 30 ml ulei de masline, 40 g sare de Himalaya cu chili, 30 g usturoi granulat, 30 g condimente pentru carnati, 30 g piper fresh, 30 g boia afumata, 10 g rozmarin, 10 g cimbrisor.
Ingrediente salata: ½ ceapa rosie, ½ castravete, 2 bucati ardei copt, 2 graunte usturoi, 10 ml otet balsamic, 10 ml ulei de masline.

Sprotul (Sprattus sprattus) este un peste de talie mica, avand o lungime de 8-16 cm, care traieste in apele marine. Acesta se organizeaza in grupuri numeroase si poate fi gasit in apele Oceanului Atlantic, Marii Mediterane, Marii Adriatice si Marii Negre, dar poate inota si in apele neozeelandeze sau australiene. Corpul sau este alungit si comprimat lateral, la fel cum este si capul, iar la exterior este acoperit cu solzi marisori si caduci. Este de culoare verde-albastrui pe spate si argintiu pe lateral. Se hraneste cu crustacee planctonice, este vanat la randul sau de cod si depune icre in timpul primaverii si al verii sau pe tot parcursul anului in apropierea coastei. Pe litoralul romanesc al Marii Negre traieste subspecia Sprattus sprattus phalericus.

In cadrul campaniei de educatie culinara Atelierul de gusturi, initiata de George Radu, Managing Director al grupului de restaurante Gama, va prezentam reteta Cheesecake (prajitura cu crema de branza si dulceata din fructe de padure).
Ingrediente pentru blat: biscuiti, unt topit.
Ingrediente pentru crema - strat 1: crema de branza, zahar, zahar vanilat, oua intregi.
Ingrediente pentru crema - strat 2: smantana, zahar vanilat, fresh de lamaie, gelatina.
Ingrediente pentru decor: dulceata din fructe de padure, frunze de menta.

In cadrul campaniei de educatie culinara Atelierul de gusturi, initiata de George Radu, Managing Director al grupului de restaurante Gama, va prezentam reteta Burger italian.
Ingrediente pentru 1 burger: 200 g antricot de vita, 3 g usturoi granulat, 5 g nucsoara, 10 g sare, 10 g piper, 1 lingurita sos Worchester, 1 lingurita sos chilly, 1 lingura sos Gama, 3 linguri sos Gorgonzzola, 10 g bacon (2 felii), 20 g ceapa rosie, 1 felie rosie, 30 g castravete murat, 5 g rucola, 10 g nuca.
Ingrediente pentru 1 chifla: 40 g faina neagra, 40 g faina integrala, 1 g drojdie uscata, 6 g. zahar, 2 g sare, 45 ml lapte, 7 ml ulei de masline.

In cadrul campaniei de educatie culinara Atelierul de gusturi, initiata de George Radu, Managing Director al grupului de restaurante Gama, va prezentam reteta Paste Singapore Surf & Turf.
Ingrediente: muschiulet de vitel, sare, piper, sos de stridii, unt, ulei de masline, usturoi, ardei iute, fenicul, ghimbir, ardei gras, telina apio, creveti, supa de legume, broccoli, morcovi, porumb, sos de soia, ulei de susan, sos de stridii, taitei din orez (Noodles), ceapa verde, salata chinezeasca

In perioada 17 octombrie 2016 – 15 septembrie 2017 va fi derulat programul de educatie culinara Atelierul de Gusturi, cu scopul de a sprijini tinerii bucatari cu sfaturi si informatii practice din domeniul culinar. Programul educational culinar este initiat si derulat de George Radu, Managing Director al Grupului de restaurante Gama. Proiectul se desfasoara in perioada octombrie 2016 - septembrie 2017, avand o durata de 12 luni. Activitatile programului vor cuprinde filmarea si prezentarea online a 100 de retete si a secretelor de preparare.

S-a intamplat sa ajung de cateva ori la Sambata de Sus la vremea dezlegarilor la peste. Ferice de mine!, mi-am zis, si nu neaparat pentru ca imi plac bucatele de peste - si-mi plac! -, cat pentru ca acolo stiu eu pe cineva care pregateste pastravii in fel si chip, dupa savuroase retete culese de prin sat ori create de ea. Unde mai pui ca pastravul e proaspat prospacior, caci iazul e la numai cativa metri de usa bucatariei. Asa se face ca am gustat intr-o seara minunea de pastrav umplut cu nuca (nuci sunt din belsug pe-acolo) in aluat de foitaj (lux culinar imprumutat de veacuri de la neamurile cu care romanii ardeleni au trait alaturi, in granitele imperiului austro-ungar), si n-am rezistat sa nu-i cer retetele.

Nu degeaba ii va fi zicand cartii aceleia de acum un veac si-o clipa asa: Regina bucatariei. Ca si retetele din ea, chit ca-s neaose, romanesti - taranesti sau de la mahala - te fac sa te simti ca un rege la masa. Iata, bunaoara, mancarea asta care la anul 1888 tare se mai gatea. Si se mai manca. Si era ceruta, sa fie podoaba si fala pranzurilor dichisite de targoveti (inca-si aduceau aminte ca in zorii aceluiasi secol numele lor inca mai mirosea a... oaie)! Spata de miel umpluta!

Un scurt popas la Miercurea Sibiului, intr-o duminica ardeleana, mi-a adus o imbunatatire serioasa a caietului meu de retete si taine gospodaresti. Tanti Maria si sora-sa, Floarea, mai batrana si mai invatata ca ea, ma initiata, inainte de toate, in lumea cea fantastica a mancarurilor aromate cu tarhon - ciorbe si sosuri, dar si banalele urzici, fierte si maruntite bine, drese cu ou, cu smantana si aromate cu putin praf de nucsoara si cu tarhon proaspat, tocat maruntel, ca nici nu mai stiai bine ce bucate imparatesti mananci...

Chit ca Ecaterina S. Comsa, absolventa a Institutului Damen-Stift din Viena (cum se recomanda), avea origini in Banatul Craiovei - era olteanca get-beget, cum s-ar zice - reteta la care m-am oprit astazi e din celalalt "Banat", cel de dincolo de munte si, la 1902, chiar de dincolo de tara. Caci Banatul acela - pe care azi il numim, simplu, chiar asa - se afla in imperiul austro-ungar. In volumul sau, Buna Menajera sau Carte de Bucate, tiparit la Craiova, in tipografia lui N.I. Macavei din strada Madona-Dudu No. 5, ea ne desluseste tainele acestei ciorbe banatenesti, care se face din trei feluri de carne (alese dupa gustul gazdei sau al oaspetelui), dar cu putintele radacinoase si alte legume... defel.

O dupa-amiaza de vara, candva pe la sfarsitul anilor '90. Aerul deasupra asfaltului de capitala balcanica tremura "blurat". Parea ca pasesc pe carbunii unui gratar intins cat o jumatate de tara. Talpile ardeau. Grabeam sa ajungem undeva, la o terasa umbrita, la intalnirea cu Radu. Cum care Radu? Radu Anton Roman. Din ziua aceea fierbinte - era, cred, in Postul Sfintei Marii (Tare ma bucura ca am intrat viu in lume la 19 august, dupa 15, sa ma fericesc de toate bucatele de la masa, nu numai de cele fara satiu ale Postului, marturisea el in alt an, la o aniversare) - mi-au ramas insa cateva vorbe: E post in Romania? Atunci sa bem o bere! E semn de vara si ca maine o sa vina micii sa ne salveze! Spunea asta intinzand pofticios in platouasul cu salata de vinete de pe masa, atacand cu furculita feliile de rosii si ridicand surazator tapul de bere mitic(izat).

Cuvantul dulceata ar trebui scris cu liniuta de unire langa cuvantul bunica. Dulceata-de-bunica. Ori dulceata-bunicii? Nu? Cine n-a visat, copil, sa deschida capacul borcanului cu gem, peltea, serbet, dulceata ori suc de fructe, legume si flori trase prin zahar de mana bunicii? Dulceata de cirese, de capsune, nuci verzi, de smochine sau pepene galben; de dovlecei, morcovi sau patlagele verzi; de trandafir, iasomie, tei, toporasi sau papadie? Cine ar refuza sa se intoarca in timp, asezandu-se, docil, in fata farfurioarei din portelan pe care bunica ne-ar pune, si azi, fructele dulci, dogorate de dragoste? Reteta ce urmeaza nu contine decat cuvinte luand forma fructelor pastrate in camara bunicii.