Un aliat al unei alimentatii sanatoase si un mare beneficiu oferit de natura inconjuratoare pentru om il reprezinta brusturele, Arctium lappa sau Lappa major, cum este el cunoscut in literatura de specialitate. Brusturele este o planta inalta, adesea intre un metru si doi in inaltime, bianuala. Il putem intalni in Romania de la ses la munte, pe terenuri necultivate, la margine de drumuri, garduri sau cai ferate.
Radacina sa este puternica, pivotanta, ramificata, groasa de pana la 6 cm si cea mai utilizata si folositoare parte a plantei. Frunzele sunt mari, triunghiular-ovate, verzi pe fata superioara si albicioase pe cea inferioara, cu niste perisori fini. Florile formeaza o inflorescenta globuloasa, sunt purpurii si prevazute cu niste tepi cu varful intors si rol in autoaparare.

Compozitia chimica a radacinii este dominata de acizii cafeilchimici (cafeic si clorogenic), cu rol foarte important pentru noi, inulina (intre 27 si 45%), mucilagii (pana la 69%) si minerale. Uleiul esential este si el important, bogat in acizi amari. In farmacologie, brusturele are trei roluri foarte importante si bine definite: hepatoprotector, diuretic-depurativ si detoxifiant. Fibrele din radacina ajuta la eliminarea compusilor toxici din organism, precum policlorobenzenele, prin incorporarea lor. Astfel se realizeaza o actiune detoxifianta asupra hepatocitelor. Radacina reduce de asemenea absorbtia intestinala de colesterol si lipide. Datorita fibrelor, se realizeaza si o actiune antiinflamatoare si antioxidanta.
Adesea il intalnim si in gemoderivate de brusture cu rol in combaterea caderii parului, fortifierea firului de par si regenerare. Brusturele este bun si in acnee, eczeme, dermatite seboreice sau furunculoze si protejeaza colagenul cutanat de actiunea razelor UV. Nu trebuie sa neglijam nici actiunea hipoglicemianta a plantei, datorata continutului mare de inulina, reducand astfel absorbtia de glucoza in organism si potolind gustul dulce. Pentru diabetici este recomandata o asociere cu tecile de fasole si frunzele de dud (Morus alba), intr-un decoct scurt de aproximativ 5 minute, realizat dintr-o lingura de amestec uscat la o cana de apa. Diabeticii pot bea astfel 2 sau chiar 3 cani pe zi din aceasta fiertura naturala.
Arsurile le putem trata mai usor cu o lotiune pe baza de brusture, aplicata extern. Tot extern, putem folosi radacina si la frectii in caz de dureri reumatice si articulare. In padurile muntilor Carpati, putem intalni in flora indicatoare brusturele negru sau Symphytum cordatum care face parte din familia Boraginaceae si este un endemit pentru muntii nostri (e intalnit doar in Carpatii romanesti), fiind prezent din etajul fagului pana in cel boreal. Caracteristice pentru aceasta specie sunt frunzele mari, cordate si florile galbene ce infloresc in mai sau iunie.
Tot la noi in paduri putem intalni si alte doua specii reprezentante ale familiei Asteraceae, ca si brusturele, prezente din zona gorunului pana in etajul boreal, in zavoaie, tufarisuri sau pajisti mlastinoase. Acestea sunt brusturele dulce sau captalanul (Petasites hybridus, cu flori rosietice, in involucre, ruda apropiata cu P. albus) si brustanul sau laptucul oii (Telekia speciosa). Ambele sunt folosite in medicina umana, prima si in alimentatie (frunze pentru sarmalute etc.) sau medicina veterinara, iar a doua si in vopsitorie, datorita unui extract rezultat din florile sale galbene.
Sa auzim numai de bine si sa fim cat mai sanatosi cu ajutorul lui Dumnezeu si a lumii naturale create de El, care ne inconjoara la tot pasul, de la camp pe strada, din padure in ograda! (Razvan-Constantin  Ciubotaru, Foto: www.freeimages.com)