Coada-calului, o planta medicinala neobisnuita

Imprimare

Numele botanic Equisetum Arvense nu ne spune, probabil, prea multe, caci toata lumea cunoaste aceasta planta medicinala din familia Equisetaceae sub numele de coada-calului. Cam aceasta ii este denumirea in toate limbile. Desigur, si-a primit acest nume datorita asemanarii sale cu o coada de cal sau cu o... matura. La noi i se mai spune coada-iepei, pipirig sau pipirig olandez, in Franta, queue de cheval, iar in tarile de limba engleza, pe langa horsetail, i se mai zice bottlebrush (perie de curatat sticlele), snake grass (iarba sarpelui) sau puzzlegrass. De altfel, si numele sau latin, Equisetum, provine de la equus = "cal" si seta, setum = "fire de par" sau "tepi". Iar termenul arvense vine tot din latina, mai exact din cuvantul arvensis, care s-ar putea traduce prin sintagma "de pe pajiste" sau "de pe campul cu iarba". Uneori, este confundata cu coada-iepei, Hippuris vulgaris, cu care nu are nici o legatura.

Coada-calului este considerata una dintre cele mai batrane plante de pe Terra. S-au gasit urme ale familiei sale vechi de peste 300 de milioane de ani. Este, practic, o fosila vie, o planta vasculara care, in mod cu totul atipic, se inmulteste prin spori, nu prin seminte. De altfel, Equisetum Arvense este singurul gen care a supravietuit pana astazi din familia sa, Equisetopsida, familie care era mult mai diversificata si care, vreme de peste 100 de milioane de ani, a dominat solul padurile din Paleozoicul tarziu. Stramosii sai erau un fel de ierburi uriase, de marimea copacilor. In prezent, se cunosc 25 de specii din aceasta planta erbacee.
In general, este perena si creste in locuri umede si umbroase, adeseori pe langa rauri, canale si ziduri umede, dar exista si soiuri anuale. Nu are frunze, ci doar ace grupate intr-o forma conica, semanand oarecum cu asparagus. Coada-calului nu face fructe. Cand se usuca, cristalele de siliciu devin vizibile, iar firele plantei seamana cu niste codite cu pene. Aceste cristale de siliciu pot zgaria materialele, ceea ce a facut ca, in vechime, sa fie utilizate in slefuirea lemnului si a metalului, mai ales a obiectelor din cositor (de unde si numele de pewterwort care i se dadea). Datorita efectului abraziv, firele uscate de coada-calului erau folosite, de asemenea, de cei care cantau la flasneta, pentru a indeparta rasina de pe rotitele acesteia.
In agricultura biodinamica, initiata de dr. Rudolf Steiner in urma cu un secol, Equisetum (preparatul BD 508) este folosita mai ales pentru a reduce efectele apei in exces din jurul plantelor (cum ar fi dezvoltarea fungilor, de exemplu), caci siliciul pe care il contine reduce mult umezeala. Desi este toxica pentru animalele domestice, coada-calului are numeroase aplicatii medicinale si cosmetice. De fapt, ea a fost utilizata ca planta medicinala inca de pe vremea vechilor greci si a romanilor, mai exact partile sale aeriene, proaspete sau uscate. Dupa ce a fost recomandata de terapeutul roman Galen, mai multe popoare si culturi au adoptat-o ca atare. Traditional, a fost folosita pentru a opri sangerarile, pentru a vindeca ulcerele deschise si ranile deschise si pentru a trata tuberculoza si problemele renale. In medicina traditionala austriaca, a fost folosita intern, ca infuzie, si extern, ca bai si comprese, in tratarea unor afectiuni ale pielii, ale sistemului locomotor, rinichilor si tractului urinar, reumatismului si gutei. Chinezii o foloseau pentru a atenua febra si ca remediu impotriva inflamatiilor ochiului, precum conjunctivitele si afectiunile corneei, dar si pentru dizenterie, raceala, bube, umflaturi si hemoroizi.
Coada-calului contine foarte mult siliciu si compusi precum campestrol, Equisetrin si Equisetonin, alcaloizi (de pilda, nicotina si plautrina) si multe minerale, printre care magneziu, calciu, fier, potasiu, zinc si aluminiu. Continutul bogat de minerale ajuta la atenuarea unor probleme de sanatate precum anemia, iar cantitatea mare de siliciu pe care o contine sprijina repararea tesuturilor din organismul uman si ajuta la depozitarea calciului, ceea ce inseamna oase mai puternice. De aceea, unii practicieni o recomanda in cazurile de osteoporoza. In cadrul unui studiu stiintific, 122 de femei din Italia au luat extract din coada-calului uscata sau Osteosil calcium 270 mg de doua ori pe zi (o combinatie de coada-calului si calciu utilizata in Italia pentru osteoporoza si fracturi). Ambele grupuri care au luat coada-calului au avut o densitate osoasa mai buna. Cu toate acestea, nu se poate spune ca studiul este suficient de relevant pentru aceasta crestere a densitatii osoase pe care ar genera-o coada-calului. Din cauza continutului de nicotina, coada-calului nu este indicata copiilor mici.
In mod traditional, coada-calului a fost utilizata, in uz extern, ca remediu impotriva degeraturilor, pentru vindecarea ranilor mici, pentru intarirea unghiilor, dar mai ales ca diuretic (in uz intern), caci ajuta organismul sa elimine excesul de fluide prin cresterea volumului de urina cu pana la 30%. De altfel, ea este una din cele mai diuretice dintre toate plantele. Un studiu destul de recent a cercetat efectele sale asupra unor oameni care aveau pietre la rinichi. Cei carora li s-a administrat coada-calului au resimtit o crestere a diurezei (volumul de urina eliminat). De altfel, fiind astringenta si diuretica, coada-calului este eficienta la nivelul tractului urinar, fiind utila in calmarea inflamatiilor la acest nivel, in oprirea hemoragiilor, infectiilor, precum si in ulcerarile cistitice. Alte studii sugereaza ca planta are proprietati antioxidante importante si poate stopa chiar dezvoltarea celulelor canceroase. Studii recente efectuate in Rusia arata ca ea este eficienta in eliminarea acumularilor de plumb din organism. Totusi, sunt putine studiile stiintifice care sa fi documentat in profunzime efectele acestei plante medicinale asupra organismului uman.
In mod inedit, mugurii de coada-calului sunt consumati ca legume exotice in Japonia si in Coreea, primavara, insa doar varietatea Equisetum Arvense este comestibila – toate celelalte sunt toxice.
Coada-calului este benefica in afectiunile cutanate (urticarie, eczeme, acnee) si detoxifica organismul. Tinctura Detoxifius de la Faunus Plant, 100% naturala, e obtinuta prin prelucrare manuala din coada-calului (parti aeriene), anghinare, coada-soricelului, ienupar, soc, urzica si trei-frati-patati. Are efecte antiseptice, dezinfectante, astringente, depurative, diuretice, tonice si remineralizante. Aceasta tinctura e recomandata de Faunus Plant mai ales in curele de detoxifiere, caci ajuta la eliminarea toxinelor si a produsilor de dezasimilatie. Extractele acestei plante medicinale se gasesc sub mai multe forme. Capsulele contin o doza standard, cu 10-15% siliciu. Infuziile herbale se prepara turnand apa fierbinte peste planta si lasandu-se la infuzat timp de 5 pana la 10 minute. Din acestea (ceaiuri) se beau cate 2, 3 lingurite de 3 ori pe zi. Tincturile de coada-calului (5:1) se prepara la indicatiile medicului. Compresele se fac din 10 grame de planta la 1 litru de apa pe zi. (Foto: www.istock.com, www.faunusplant.ro)