Cu ocazia aniversarii Zilei Nationale a Mediatorului, care in acest an va fi celebrata, in loc de 4 mai, in 9 mai, odata cu Ziua Europei, domnul Dorin Valeriu Badulescu, presedintele Consiliului de Mediere, a avut amabilitatea sa ne raspunda la o serie de intrebari legate de acest eveniment.

- Domnule Dorin Valeriu Badulescu, in calitatea dumneavoastra de presedinte al Consiliului de Mediere, va rog sa ne vorbiti despre semnificatia acestei Zile a Mediatorului, ce se gaseste acum, in 2014, la cea de a treia aniversare.
- Medierea reprezinta o profesie tanara, chiar foarte tanara, iar la noi, din punct de vedere legal, a fost infiintata prin legea 192 din 2006. S-a dezvoltat insa extrem de repede. Iar acest proces a fost posibil numai prin efortul si pasiunea unor oameni care au inteles importanta medierii pentru ansamblul societatii noastre. Efortul lor merita sa fie recunoscut si rasplatit. Astfel, prin hotararea Consiliului de Mediere din 2 aprilie 2012 am declarat data de 4 mai ca Ziua Nationala a Mediatorului. In acelasi timp, este important sa reusim sa facem cunoscute aceasta noua profesie si importanta ei, avantajele medierii si modul in care putem apela la serviciile unui mediator. Dar Ziua Mediatorului reprezinta pentru noi si un excelent prilej de trecere in revista a rezultatelor obtinute, precum si a problemelor pe care le avem de rezolvat in continuare. Mai mult, medierea reprezentand o profesie tanara, aflata intr-un proces rapid de dezvoltare, perfectionarea continua constituie o sarcina importanta a fiecaruia dintre noi. Iar dezbaterile pe care le avem cu aceasta ocazie ne ajuta si in acest sens, al unei continue dezvoltari personale.

- Cum ati putea sintetiza rezultatele obtinute pana in prezent?
- In cifre este simplu. Astazi, avem deja un corp profesional puternic care numara peste opt mii de mediatori autorizati, raspanditi in toata tara, structurati in organizatii profesionale puternice prezente in toate judetele. In acelasi timp, activitatea lor a inceput sa fie vizibila inclusiv prin faptul ca instantele de judecata au inceput sa fie degrevate de un numar tot mai important de dosare, fapt care permite cresterea calitatii actului de justitie. Pentru aceasta au trebuit parcurse mai multe etape, de la formarea primilor mediatori cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii si a specialistilor americani, urmata de acreditarea primilor formatori romani si pana la stadiul actual in care avem deja un corp profesional puternic, atat din punctul de vedere al mediatorilor, cat si al formatorilor, respectiv al scolilor de mediere. In paralel, a trebuit insa sa punem la punct intreaga baza legala care fundamenteaza acest domeniu de activitate, un pas important in acest sens constituindu-l introducerea in vara anului trecut a obligativitatii informarii, cu privire la avantajele medierii, a celor ce intentioneaza sa se adreseze justitiei.

- Din punctul de vedere al legislatiei, cum ne plasam astazi in raport cu celelalte state europene?
- Din punct de vedere legislativ, putem afirma, fara riscul de a gresi, ca astazi reprezentam un adevarat centru de referinta. Evident, legislatia noastra referitoare la mediere s-a constituit pornind de la analiza legilor care reglementeaza acest domeniu in celelalte tari. Dar nu ne-am multumit sa copiem o legislatie anume si nici sa incercam sa facem o simpla sinteza, ci analizand experienta acestor tari cu partile bune si cu neajunsurile ce au aparut din aplicarea legislatiilor specifie fiecarei tari am incercat sa elaboram propria noastra legislatie, care reprezinta astazi o referinta de succes in cadrul legislativ european.

- Medierea pare sa fie de data foarte recenta. Care este istoria ei?
- Trebuie sa distingem intre diferite traditii, intre medierea avant la lettre si medierea conform intelesului dat de actualele reglementari legislative.

- Presupun ca si istoria ei avant la lettre trebuie sa prezinte nu numai un interes in sine, ci si din punctul de vedere al unei bogate experiente ce poate fi si ea utila, macar si numai pentru a vedea perspectiva unor conceptii traditionale...
- Intr-adevar, este vorba de o istorie extrem de veche... Astfel, in perioada Imperiului Roman se vorbea despre mijlocitori, conciliatori sau mediatori si rolul acestora in stingerea unor conflicte. In majoritatea zonelor, batranii satului sau o persoana cu un anumit prestigiu moral ajuta la stingerea conflictelor din cadrul comunitatii, o traditie pe meleagurile noastre si o practica intalnita si astazi in diferite zone precum in Africa si mai demult in intreaga Japonie, unde astazi medierea este parte a culturii de afaceri. Dar, poate, cea mai interesanta este conceptia lui Confucius, marele ganditor si filosof chinez care a trait intre anii 550 si 470 i.H. si care a influentat in mod decisiv gandirea asiatica. El considera ajungerea la judecata o rusinoasa si egoista preocupare fata de propriul interes in detrimentul interesului societatii, deoarece in centrul filosofiei lui stateau pacea si intelegerea, el vazand rezolvarea optima a conflictelor in baza temeiurilor morale, si nu juridice. Astfel, litigiul ajuns in instanta reprezenta pentru el o grava rupere a armoniei firesti ce trebuie sa guverneze relatiile dintre oameni. Si in China se pune si astazi un puternic accent pe conciliere si aceasta nu numai datorita amprentei lasate in aceste peste doua mii de ani de catre prestanta si importanta gandirii confucianiste si a celei budiste care, de asemenea, incurajeaza compromisul si buna intelegere fata de rezolvarile venite din impunere si coercitie, ci mai ales datorita importantelor avantaje pe care le prezinta medierea.

- Aceste traditii ar trebui sa ne indreptateasca cu atat mai mult sa vorbim despre o functie morala si sociala a medierii.
- Cu adevarat, medierea conduce efectiv la stingerea conflictelor, deoarece solutia nu este impusa de instanta, ci gasita chiar de catre parti, in functie de propriile lor interese, astfel ea conduce efectiv la stingerea conflictului, si nu la agravarea lui, ca in cazul multor sentinte judecatoresti. Medierea contribuie asadar la cresterea armoniei sociale, a bunei intelegeri si joaca, fara indoiala, si un important rol educational. Ea este de natura sa ne obisnuiasca sa gandim altfel conflictul, rezolvarea lui si sa privim altfel catre cel cu care ne gasim in litigiu. Sunt doar cateva motive care ne-au facut sa vorbim despre mediere, considerand-o un adevarat bun national.

- Dar ce putem spune despre mediere din perspectiva ultimelor secole?
- In primul rand, trebuie sa subliniem faptul ca medierea joaca un rol important nu numai in traditia orientala. In Occident, bisericile au reprezentat de multe ori locuri de refugiu, iar clericii au actionat ca factori de mediere in favoarea celor ce se refugiau in sanul bisericii, la fel cum de multe ori incercau sa medieze disputele dintre familii sau din cadrul acestora. Apoi, intreaga diplomatie comporta in fond si o importanta componenta de negociere, de mediere, aparand chiar ca esentiala pentru rolul ce-i revenea Ligii Natiunilor si ii revine acum Organizatiei Natiunilor Unite pentru prevenirea si aplanarea conflictelor internationale, medierea jucand un rol esential in aplicarea Dreptului International.
Insa, din punctul de vedere al trecerii la medierea privita in sensul reglementarilor actuale, cea mai interesanta este evolutia acesteia in Statele Unite ale Americii. Primul eveniment semnificativ il constituie medierea, facilitata de guvern, la initiativa celui de-al optulea presedinte al Statelor Unite ale Americii, Martin van Buren, si realizata in cazul unei greve de amploare, chiar daca nu neaparat in sensul actual al termenului, in 1838. Recunoscandu-se importanta medierii in solutionarea conflictelor de munca, in 1918, Departamentul Muncii infiinteaza un serviciu de conciliere pentru ca, in 1926, sa se infiinteze Consiliul National de Mediere, iar in 1947 - Serviciul Federal de Mediere si Conciliere, in cadrul caruia in 1957 se organizeaza primele seminarii pentru pregatirea mediatorilor din cadrul acestui serviciu. Apoi, in 1998, s-a adoptat actul privind solutionarea alternativa a disputelor - Alternative Dispute Resolution Act, cunoscut ca ADR - prin care se solicita tuturor instantelor federale si districtuale sa adopte norme care sa autorizeze folosirea unor solutii alternative a disputelor in cadrul proceselor civile. S-a ajuns astfel la o dezvoltare rapida a medierii, un studiu publicat in 2007 de catre Institutul International pentru Prevenirea si Solutionarea Conflictului si realizat in cadrul a 126 de companii americane, evidentiind faptul ca 89% dintre litigiile acestora au fost solutionate inainte de a ajunge in instanta. Bazele medierii in acceptiunea actuala au fost puse insa in mare masura la Harvard in cadrul proiectului privind negocierea si in cartea Getting to YES scrisa de profesorii Roger Fischer, director al Proiectului de Negociere Harvard, si William Ury, director al Network-ului de Negociere al aceleiasi Universitati Harvard. Metoda de negociere elaborata de ei se bazeaza pe patru principii fundamentale: separarea oamenilor de probleme, concentrarea pe interese si nu pe pozitii, gasirea optiunilor pentru asigurarea castigului reciproc si importanta criteriilor obiective.

- Si in Europa cum stau lucrurile?
- Metodele alternative de rezolvare a litigiilor s-au bucurat, dupa 1980, de un interes mereu mai mare din partea Consiliului Europei, ele facand obiectul mai multor recomandari privind sustinerea si stimularea acestora, Romania primind si ea ca unul dintre obiectivele de atins inainte de aderarea la Uniunea Europeana, legiferarea medierii in conformitate cu recomandarea Consiliului Europei de la Tampere din octombrie 1999, care invita Comisia Europeana si statele membre sa instaureze, sa organizeze si stimuleze proceduri si modalitati alternative de reglementare a conflictelor, pentru ca apoi, in 2008, sa fie adoptata o directiva imperativa ce stabileste un set de reguli privind medierea transfrontaliera.

- Dar care era interesul principal care statea la baza acestei preocupari speciale cu privire la mediere?
- In primul rand, se avea in vedere ca aceste masuri sa degreveze instantele de judecata si sa prezerve relatiile personale si economice dintre parti. Sa luam un singur exemplu. In Italia, din septembrie 2011 pana in septembrie 2012, in cadrul a 150.000 de medieri, cu o rata de succes de 49%, sistemul juridic italian a economisit 500 de milioane de euro. In acelasi timp, reducerea incarcarii instantelor de judecata permite asigurarea cresterii calitatii actului de judecata.

- Exista si un cod de conduita al mediatorului?
- In mod evident. Un cod de conduita al mediatorului a fost publicat de Comisia Europeana in iulie 2004, iar acesta sta la baza codului de conduita elaborat apoi la nivel national.

- Dar statele europene cand au adoptat medierea?
- Situatia difera mult de la un stat la altul. Unele state au avut o anumita traditie in utlilizarea unor instrumente de tipul medierii, cum este cazul Marii Britanii sau al Italiei, state care in ultimii ani au incercat si introducerea unui caracter obligatoriu al medierii. Apoi avem Germania, unde deja de la inceputul anului 2000 medierea a devenit un act prealabil la actiunea judiciara. Insa, in majoritatea tarilor, precum Austria, Belgia, Ungaria, Bulgaria sau Albania, medierea a fost legiferata in perioada 2002-2005, legea medierii fiind apoi imbunatatita in anii ulteriori, asa cum s-a intamplat si la noi cu legea medierii adoptata de Parlament la 16 mai 2006 si completata apoi prin legea nr. 370 din 2009.

- De ce anul acesta Ziua Mediatorului este sarbatorita nu pe data de 4 mai, ci pe 9 mai?
- 9 mai este Ziua Europei, o sarbatoare a pacii si unitatii, comemorand declaratia istorica a ministrului de externe francez Robert Schuman din 9 mai 1950, ce avea sa puna bazele crearii Uniunii Europene. Este o sarbatoare a pacii si datorita faptului ca data de 9 mai 1945 a marcat sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial pe teatrul european de razboi, cel de-al Doilea Razboi Mondial provocand moartea a peste 70 de milioane de oameni. In acelasi timp, 9 mai este Ziua Independentei Romaniei cucerita in Razboiul de Independenta din anii 1877-1878, la 9 mai 1877 Mihail Kogalniceanu citind in Adunarea Deputatilor Declaratia de Independenta.
Acum urmeaza in scurt timp alegerile europarlamentare, in contextul recrudescentei miscarilor extremiste si a euroscepticismului in aproape toata Europa. Dar aceasta perioada este marcata in egala masura de tensiunile generate de evenimentele din Ucraina, ce risca sa ameninte grav linistea si chiar pacea batranului continent si in special a zonei Marii Negre.
In acest context, consider ca importanta medierii, atat ca instrument de rezolvare a conflictelor, cat si ca filosofie de viata si poate mai ales ca modalitate de abordare a problemelor geopolitice, trebuie revazuta si inteleasa in adevaratele ei dimensiuni. Caci altfel conjunctura actuala, atat in ceea ce priveste politica interna a Uniunii Europene, cat si aspectele geopolitice ce afecteaza in mod direct securitatea europeana in ansamblul ei si in mod particular pe cea a statelor din apropierea zonei de conflict, deci in particular si pe cea a Romaniei, ne poate afecta nu doar linistea si echilibrul economic, ci chiar viitorul intr-un mod greu de anticipat.
Iata principalul motiv pentru care am considerat ca anul acesta este util sa sarbatorim Ziua Mediatorului impreuna cu Ziua Europei si cu cea a Independentei. Trebuie sa invatam sa ne aparam fiinta nationala si unitatea Europei, sa intelegem ca prin atitudinea si actiunea de astazi conditionam ziua de maine, un viitor prosper sau periclitat de grave incertitudini. Iar actiunea noastra se va bucura cu atat mai mult de succes cu cat ne apropiem si ne insusim mai mult filosofia si practica medierii, singura capabila cu adevarat sa ne indrepte pe un drum al succesului si prosperitatii.
In abordarea oricaror probleme concrete cu care ne confruntam, cu cat acestea sunt mai grave si mai complexe, trebuie sa ne bazam mai ales pe principiile si practica medierii, atat din punctul de vedere al modului in care le gandim si le analizam, cat si al strategiei de rezolvare.
Sarbatorind impreuna Ziua Mediatorului, Ziua Europei si Ziua Independentei as vrea sa invatam sa ne aparam in mod eficient atat propria noastra prosperitate si independenta, cat si unitatea europeana, iar principalul instrument de care putem dispune il reprezinta arta si tehnica medierii. (Interviu realizat de Cecilia Caragea)

Comentarii (0)

Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu

Arata formular/Ascunde

Nume

E-mail

Website

Titlu

Comentariu

micsoreaza | mareste

Aboneaza-te prin e-mail pentru a primi urmatoarele comentarii.

Am citit si sunt de acord cu Termenii de utilizare.

Adauga comentariu Previzualizare