Craciunul reprezinta o provocare pentru crestinul zilelor noastre, care are de ales intre dobandirea darurilor trecatoare sau a celor vesnice, intre aparenta si realitate. Ne este tot mai greu sa deosebim falsul de real intr-o societate ce promoveaza atatea forme fara fond si "valori" fara continut. Societatea de consum si mijloacele mass-media ne "sufoca" in aceasta perioada cu o multitudine de „substitute”, in detrimentul spiritului autentic al Craciunului: abundenta de Mosi Craciuni comerciali, berea cu "gust de Craciun", "spiridusii", saniile trase de reni, targurile de Craciun, marile reduceri din magazine, megashow-urile din pietele publice.

In fiecare an, pe 21 noiembrie, crestinii ortodocsi sarbatoresc Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, cunoscuta in popor si sub numele de Vovidenia. In aceasta zi ne amintim ca, la varsta de trei ani, Sfanta Fecioara Maria a fost adusa de parintii ei, Sfintii Ioachim si Ana, la Templu, unde a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul.

Era in anul 1714. Constantin Brancoveanu domnea in Tara Romaneasca de peste un sfert de veac, fiind domn intelept si iubit. Patru feciori mandri - Constantin, Stefan, Radu si Matei - ii impodobeau casa si ii inveseleau batranetile. Indepartat de la domnie, Constantin Brancoveanu a suferit moarte de martir impreuna cu fiii sai si sfetnicul Ianache Vacarescu, la Constantinopol, aparand si marturisind cu pretul vietii lor credinta ortodoxa. Din 1992, Biserica Ortodoxa Romana ii cinsteste pe Sfintii Martiri Brancoveni in fiecare an, la 16 august.

In calendarul ortodox, ziua de 22 iulie marcheaza data de cinstire a Sfintei Mironosite intocmai cu Apostolii Maria Magdalena, cea dintai dintre mironositele si purtatoarele de mir si primul martor al Invierii Domnului. Sfanta Maria Magdalena era originara din Galileea de Sus, din tinutul Magdala, de unde si numele ei, Magdalena. Este una dintre cele mai indragite sfinte, considerata imaginea cea mai miscatoare cu putinta a caintei, tocmai datorita extremelor din viata ei, dominate de trecerea de la pacat la sfintenie.

In fiecare an, la 20 iulie, lumea crestina il cinsteste pe Sfantul Ilie, unul dintre cei mai mari profeti ai Vechiului Testament. Sarbatoarea lui Sant-Ilie, asa cum mai e cunoscuta in popor, este insotita nu numai de vreme capricioasa si de dezlegarea la mere, ci si de unele dintre cele mai originale traditii din zestrea romanilor.

Biserica Ortodoxa praznuieste la data de 24 iunie Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Numit om ingeresc sau inger in trup, datorita puterii sale de nevointa si de asceza in pustie, cel ce L-a botezat pe Iisus Hristos in raul Iordan ofera tuturor crestinilor o pilda de smerenie absoluta si un model de comportament uman.

In traditia populara, ziua de 24 iunie, care in calendarul ortodox marcheaza Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, este cunoscuta sub numele de Sanziene sau Dragaica. Este sarbatoarea care marcheaza inceputul verii, pentru ca pe 21 iunie are loc solstitiul de vara.

Duminica aceasta, la 10 zile de la Inaltarea Domnului si la 50 de zile de la Inviere, in Biserica Ortodoxa se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, praznic cunoscut si sub numele de Rusalii sau Cincizecime. Sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh dateaza din secolul apostolic, adica din primele veacuri crestine. Atunci, la Cincizecime erau marcate atat Pogorarea Duhului Sfant, cat si Inaltarea lui Hristos. Ulterior, in jurul secolului al V-lea, cele doua sarbatori au fost separate. Evenimentul Pogorarii Duhului Sfant este descris in Faptele Apostolilor, unde se spune ca Duhul Sfant S-a coborat din cer ca un vuiet puternic, impartindu-se deasupra capului fiecaruia dintre cei prezenti in chip de limbi de foc. Potrivit exegetilor, precum Sfantul Ioan Gura de Aur, la eveniment nu au luat parte numai Apostolii. In traditia ortodoxa, precum si in cea romano-catolica, se spune ca la Cincizecime era de fata si Maica Domnului. Asadar, Sfantul Duh s-a revarsat peste toti membrii Bisericii, iar faptul ca limbile de foc se despart arata ca fiecare dintre noi se invredniceste de primirea Duhului dupa propriile puteri. Duhul ne sfinteste pe toti in parte si pe toti laolalta, in comuniune.

Sarbatoarea Sfintelor Pasti este indisociabila de ouale inrosite sau incondeiate. Traditia incondeierii oualor face parte din bogata zestre culturala a poporului roman. Desi, in zilele noastre, migaloasa activitate a incondeierii oualor a fost inlocuita cu vopsirea lor, obiceiul, incarcat de semnificatii spirituale, persista la sat, unde traditia este valorificata, an de an, de mici si mari.
Obiceiul de a face cadou oua colorate la marile sarbatori sezoniere, in special la Anul Nou, este atestat cu multe secole inainte de Hristos. In ceremoniile antice de reinnoire a timpului, oul, mai ales cel colorat, era perceput ca un element generator de viata, asociat conceptiilor cosmogonice care compara Universul cu un ou. Arhetipul oului, frecvent la toate popoarele antice, a fost preluat de crestinism, unde oul colorat si impodobit devine simbolul Mantuitorului Hristos, biruitorul mortii. Intreaga natura rezoneaza cu Patimile lui Hristos, ea renascand, triumfatoare, odata cu Invierea Mantuitorului.

Am intrat in Saptamana Patimilor, numita si Saptamana Mare, in care rememoram suferintele Mantuitorului Iisus Hristos si evenimentele premergatoare acestor suferinte. Este o perioada de maxima importanta spirituala, in care ar trebui sa ne analizam gandurile si faptele, pentru a ne pregati sufleteste sa intampinam Sfanta Inviere a Mantuitorului. Fiecare din zilele Saptamanii Mari este sfanta, purtand o profunda incarcatura spirituala.
Trasatura acestei saptamani este reprezentata de slujbele oficiate in biserica seara, cunoscute sub numele de Denii. Ele se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, adica din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta Prohodul Domnului. Incepand cu Denia din seara duminicii Floriilor, pana in Sfanta si Marea Joi se canta troparul: Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Anual, la 25 martie, crestinii ortodocsi praznuiesc cea mai veche sarbatoare inchinata Maicii Domnului: Bunavestire, cunoscuta, in popor, si sub numele slav Blagovestenia. Sarbatoarea aminteste de ziua in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit-o pe Sfanta Fecioara Maria ca Il va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Martisorul reprezinta una dintre cele mai vechi sarbatori ale poporului roman, obiceiul fiind cu mult anterior crestinismului si aflandu-se in legatura cu scenariul ritual al noului an agrar, celebrat primavara. Sarbatoarea si-a pierdut insa, din pacate, complet vechile semnificatii. Astazi, martisorul reprezinta un simbol al dragostei si al prieteniei, un semn de apreciere si respect. S-a pierdut insa complet, cel putin in zona urbana, caracterul lui de talisman cu intreaga sa incarcatura magica. Astazi, drept martisor se fac cadou cele mai felurite obiecte, uitand cateodata sa se ataseze chiar si traditionalul snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu. Initial, martisorul reprezenta o amuleta formata din pietricele vopsite in alb si rosu sau dintr-o moneda rotunda de argint sau de aur, plasata pe un fir alb-negru sau alb-albastru, astazi impunandu-se insa varianta - si ea traditionala - de alb-rosu.

Inceputul primaverii este legat, pentru noi, romanii, de o traditie autentica, ce se pierde in negura timpului. In credinta populara, babele, pentru ca despre traditia lor vorbim, sunt inzestrate cu puteri magice, care le permit sa influenteze starea vremii. Cea mai cunoscuta dintre aceste batrane fabuloase este Baba Dochia, cea care, în primele zile ale lui martie, incepe sa dezbrace, unul cate unul, cele noua cojoace care i-au tinut de cald in friguroasele luni de iarna.

Anual, la 1 ianuarie, Biserica Ortodoxa il sarbatoreste pe Sfantul Vasile cel Mare, una dintre cele mai mari personalitati ale lumii crestine, un mare invatat, un ascet cu inalta viata duhovniceasca, un vrednic episcop si un mare filantrop. In calendarul ortodox, Sfantul Vasile cel Mare mai este praznuit si la 30 ianuarie, cu ocazia sarbatoririi Sfintilor Trei Ierarhi, alaturi de Sfantul Grigorie Teologul si Sfantul Ioan Gura de Aur.