Armindenul sau Ziua lui Ieremia. Credinte si superstitii

Imprimare

La 1 Mai romanii sarbatoresc Armindenul denumit si Pomul de mai’, un obicei de primavara care scoate in evidenta credinta straveche populara in puterea benefica si protectoare a ramurilor inverzite asupra familiei si a intregii gospodarii.
Denumirea populara de Arminden (Armindeni) provine de la Armin sau Irminden insemnand Ziua lui Ieremia, sarbatoare consemnata in calendarul crestin-ortodox pe data de 1 Mai. Sarbatoare in sine, Armindenul, este mult mai veche decat denumirea data ulterior si se leaga de ritualurile vegetatiei care se efectuau primavara, la inceput de nou anotimp si de nou an.

Dimineata oamenii se spala cu roua pentru sanatate, culeasa de dimineata din paduri, livezi sau gradini. Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug, iar la casele cu fete se pun puieti de mesteceni in fata portii. Cu o zi inainte, se aduce din padure o ramura verde sau un pom curatat, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou. In aceasta dimineata se impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor si caselor, dar si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice.

Se spune ca acest obicei se trage de pe vremea lui Iisus, creanga verde fiind semnul pus de prigonitori pe casa Sa, pentru a o recunoaste a doua zi, cand veneau sa-L prinda; dar a doua zi toate casele aveau la usa o creanga identica.

In ziua de 1 Mai, oamenii satelor de altadata faceau pomenirea mortilor pentru cei inecati fara voia lor. Era considerata o zi speciala pentru cei inecati. Se dadea de pomana la cimitir. Apoi, oamenii se adunau langa biserica si acolo se ospatau, la o masa comuna, pana catre seara. Cat tinea agapa baietii trageau necontenit clopotele.

In traditia populara, acestei zile i se mai spune si Ziua Pelinului sau ziua betivilor, deoarece se practica conservarea vinului vechi. Pentru ca vinul sa nu faca floare se trata cu planta magica a anotimpului, pelinul, si uneori se intrecea masura in gustarea vinului.

Puteti citi continuarea pe Antena Satelor.