DACIC COOL

Sambata, 19 Aug

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Traditii Legende, datini si obiceiuri

Legende, datini si obiceiuri

Reteta colivei a fost revelata lumii chiar de Dumnezeu

Email Imprimare

Obisnuim sa spunem despre coliva ca este singurul desert care ne-a ramas de la daci. Probabil ca dacii fierbeau cereale (grau, secara, orz) pe care le serveau cu miere deasupra. Insa despre coliva - pregatita dupa ritualul crestin - avem alte informatii: a fost daruita oamenilor de insusi Dumnezeu. Nu este un lucru tocmai neobisnuit ca, in manuscrisele medievale, sa gasesti si instructiuni pentru gatit. Totusi, nu te-ai astepta sa dai peste asa ceva tocmai in cartile liturgice din Evul Mediu. O carte religioasa bizantina (cca 1375-1400), care contine o sumedenie de invataturi pentru obiceiurile ce trebuie respectate in sambetele si duminicile din timpul Postului Pastelui, contine o reteta cu totul speciala: nu doar ca vorbim despre o reteta vegetariana, ci vorbim si despre o reteta despre care se spune ca a fost revelata de catre Cel de Sus.

Traditii de Boboteaza

Email Imprimare

Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine, trasaturi de mare sarbatoare populara. In ziua Bobotezei, predomina practicile de purificare prin stropire cu Agheasma Mare si de botezare a credinciosilor, la care poporul a adaugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spalatul sau scufundarea in apa raurilor si lacurilor, impuscaturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor si gospodariilor. De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reinnoire a anului: local se colinda, se fac farmece si descantece, se afla ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anul ce vine si pentru holde.

Schimbarea la Fata a Domnului (Obrejenia)

Email Imprimare

Pe data de 6 august, crestinii ortodocsi si catolici sarbatoresc Schimbarea la Fata a Domnului, unul dintre cele 12 praznice imparatesti. Sarbatoarea marcheaza momentul in care apostolii Mantuitorului s-au convins ca Acesta nu este doar un proroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu.
Iisus, impreuna cu trei dintre ucenicii Sai cei mai apropiati, Petru, Iacob si Ioan, a urcat pe muntele Tabor ca sa se roage. Aici, apostolii au fost invaluiti intr-un nor de lumina, in timp ce Iisus se ruga, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L (Matei 17, 5).

Traditii de Cinzecime: Mosii de Vara, Duminica Rusaliilor si Ziua Calusarilor

Email Imprimare

Sarbatoarea Rusaliilor este deosebit de importanta, dovada ca se intinde de-a lungul a trei zile, pline de ritualuri, interdictii si foarte multe pericole. In Sambata Mortilor, ce precede Duminica Rusaliilor, gospodinele se ingrijesc sa dea de pomana pentru sufletele raposatilor.
Deosebit de importante sunt vasele noi de lut, frumos decorate, in care vor adasta bucatele. Cel mai adesea se faceau colaci, placinte, alivenci, mancaruri din carne de miel sau diferite fierturi. Alaturi se asezau cani de lut cu lapte, apa rece de fantana sau vin, fiecare dupa cat de avut era.

Armindenul sau Ziua lui Ieremia. Credinte si superstitii

Email Imprimare

La 1 Mai romanii sarbatoresc Armindenul denumit si Pomul de mai’, un obicei de primavara care scoate in evidenta credinta straveche populara in puterea benefica si protectoare a ramurilor inverzite asupra familiei si a intregii gospodarii.
Denumirea populara de Arminden (Armindeni) provine de la Armin sau Irminden insemnand Ziua lui Ieremia, sarbatoare consemnata in calendarul crestin-ortodox pe data de 1 Mai. Sarbatoare in sine, Armindenul, este mult mai veche decat denumirea data ulterior si se leaga de ritualurile vegetatiei care se efectuau primavara, la inceput de nou anotimp si de nou an.

Martie, martisor

Email Imprimare

In Antichitate, anul incepea in data de 1 martie, odata cu venirea primaverii. Romanii, dar si alte popoare, precum dacii, considerau primele noua zile ale acestei luni foarte importante, caci ele indicau felul in care urma sa se desfasoare intregul an. De aici si obiceiul babelor: fiecare isi alege una din cele noua zile/babe. In functie de cum este ziua respectiva, asa ii va merge tot anul. O zi frumoasa inseamna un an spornic si imbelsugat, iar o zi cu ninsoare, ploaie sau vant inseamna un an dificil si lipsit de noroc.

Traditii romanesti de sfarsit si de inceput de an

Email Imprimare

Romanii iubesc traditiile stramosesti si le poarta intotdeauna in suflete ca pe o parte a propriei indentitati. Fiecare sarbatoare are farmecul si semnificatiile ei, insa sarbatorile de sfarsit de an si cele de inceput de an par sa fie cel mai aproape de inimile romanilor. Avem foarte multe traditii legate de sarbatori, iar aceasta se datoreaza atat strainilor care s-au abatut pe aceste meleaguri si au decis sa ramana, aducand cu ei traditiile lor, cat si vechilor traditii stramosesti, transmise din generatie in generatie.

Colaceii pentru colindatori

Email Imprimare

Colaceii pentru colindatori se prepara in perioada sarbatorilor de iarna si se ofera colindatorilor de Anul Nou sau de Craciun.
Aluatul colaceilor se prepara din aluat dospit din faina alba de cea mai buna calitate, zahar, apa si drojdie.

Cozonacii de Craciun, simbol al bucuriei sarbatorii

Email Imprimare

In religia ortodoxa, cozonacul este considerat o paine ritualica, indulcita, care simbolizeaza bogatia, bucuria sarbatorii si transformarea spirituala. In prezent, cozonacul s-a transformat intr-o prajitura traditionala romaneasca si bulgareasca (desi denumirea provine din termenul bulgaresc kozunak, etnologii bulgari considera ca produsul a fost importat din Romania, la inceputul secolului al XX-lea), fiind in mod traditional gatita cu ocazia sarbatorilor de iarna.

Colacii Sfantului Nicolae (Turtele lui Sannicoara)

Email Imprimare

Conform Calendarului Crestin Ortodox, Sfantul Nicolae (numit si Sannicoara in Transilvania) este sarbatorit in fiecare an pe 6 decembrie ca o buna vestire a Craciunului.
In acelasi timp, in mitologia romaneasca, Mos Nicolae apare ca o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor, fiind reprezentat drept un batran cu barba alba, care apare in noaptea de 5 spre 6 decembrie, calare pe un cal, aducand cadouri copiilor cuminti si nuieluse celor obraznici.

Noaptea lupilor si a farmecelor de dragoste, noaptea de Sfantul Andrei

Email Imprimare

Pe 30 noiembrie, crestinii ortodocsi, dar si catolicii il sarbatoresc pe Sfantul Andrei, cel despre care se spune ca ar fi fost primul care a raspuns chemarii lui Hristos. In Bucovina i se spune Andrei, cap de iarna pentru ca imediat dupa el, vremea incepe sa se inaspreasca.
Noaptea de Sfantul Andrei este una plina de semnificatii in lumea satului romanesc, fiind cunoscuta si sub denumirea de noaptea farmecelor. Este noaptea in care se leaga si se dezleaga, se soptesc cuvinte si se fac ritualuri pentru a atrage iubirea. Daca in zonele urbane, traditiile si-au pierdut din intensitate, in mediul rural, exista inca o stranie liniste, o teama a oamenilor atunci cand vorbesc despre noaptea de Sfantul Andrei. Noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie este mult temuta de catre sateni, multi isi fac provizii de usturoi si il pun pe la usi si pe la ferestre, in speranta ca spiritele malefice nu vor patrunde inauntru. Se spune ca in aceasta noapte, din pamant ies toti moroii si toate sufletele bantuie printre cei vii.

Retete traditionale de Sfantul Andrei: Turtuca de Andrei si Covasa

Email Imprimare

In calendarul popular, Sfantul Andrei este denumit Santandrei, dar si Mos Andrei, Andrei de iarna sau Indrea, fiind sarbatorita la data fixa, in 30 noiembrie, iar in calendarul ortodox ziua Sf. Apostol Andrei Cel Dintai Chemat, Ocrotitorul Romaniei. Noaptea Sfantului Andrei este marcata de traditii si obiceiuri precrestine, privind protectia oamenilor si animalelor, precum si de practici premonitorii si ritualuri de dragoste.
De aceea si cele doua retete specifice acestei sarbatori au atat atributii premonitorii (Turtuca de Andrei se prepara de fetele de maritat pentru a-si afla ursitul), cat si de protectie impotriva spiritelor rele si strigoilor (covasa se imparte vecinilor de Sf. Andrei pentru ca vacile sa fie laptoase, iar oamenii sa fie feriti de strigoi).

Arhanghelul Mihail, conducator al sufletelor oamenilor catre lumea cealalta

Email Imprimare

Azi, 8 noiembrie, se sarbatoreste Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, o zi importanta in mitologia crestina si populara, in popor, sarbatoarea se mai numeste si vara arhanghelilor. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei, si sunt calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai.
Conform etnologului Marcel Laptes, sarbatoarea religioasa s-a suprapus unor reprezentari mitice din calendarul popular, astfel ca pe durata a trei zile (8-10 noiembrie) se desfasoara un praznic extins prin ofrandele alimentare care se aduceau celor morti, dar si celor vii, in centrul atentiei fiind Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.

Colacii in ritualurile de inmormantare

Email Imprimare

Ritualurile practicate la inmormantare sunt menite sa usureze trecerea in viata de dincolo. De aceea sunt completate de ritualuri folosite la parastase si la pomeniri, fiind astfel combinate cu Cultul Mosilor si stramosilor. Principalele lucruri necesare pentru savarşirea unui parastas sunt: prescura, colacul, vinul, coliva, tamaia şi lumanarile. La fel, la pomeniri, rudele raposatului aduc la biserica 9 capete, 9 lumanari, vin, coliva, prescura si untdelemn. Capetele se poarta fie toate o data, fie de trei ori.

Samedru, traditii si obiceiuri

Email Imprimare

Socotit zeu in Panteonul romanesc, Samedru este patron al iernii pastorale, sarbatorit la 26 octombrie, reprezentand moartea vegetatiei, venirea iernii si a frigului. A fost asimilat de popor cu Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir si facatorul de minuni. Moartea sfantului la sfarsitul lui octombrie a fost inteleasa in mentalitatea taraneasca drept moartea naturii si astfel anul se imparte in doua parti simetrice: anotimpul vara (cu miezul timpului la Sfantul Ilie - 20 iulie) si iarna (cu miezul timpului la Sampetru de iarna - 16 noiembrie). Pe langa faptul ca "incuie vara", Samedru desfrunzeste codrul si aduce zapada pe pamant, patroneaza invoielile facute cu jumatate de an in urma la Sangiorz; astfel, depaseste cadrul unei mici sarbatori de toamna, devenind un reper agrar si pastoral al anului taranesc.

Colacii nasilor

Email Imprimare

Se pregatesc doi sau mai multi colaci mari, dulci, din faina de grau de calitate superioara si se dau cadou nasilor in timpul nuntii (la final) sau a doua zi dupa nunta. Numarul colacilor difera, in functie de regiune: in unele zone se dau 2 colaci pentru cei 2 nasi, in timp ce in alte regiuni se ofera cate 6 colaci pentru fiecare nas (fiind pregatiti, in total, 12 colaci pentru nasi). Colacii sunt pregatiti si oferiti drept cadou de catre fini sau socri.

Inaltarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii

Email Imprimare

Inaltarea Sfintei Cruci, cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant, este praznuita pe 14 septembrie, cand sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
- aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
- aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului din Ierusalim.

Colacul ritualic in obiceiurile de nunta

Email Imprimare

Forma painii de sarbatoare este colacul, o paine alba ce se coace la sarbatori din faina de grau de calitate superioara. Painea coapta pentru sarbatori se deosebeste de cea de zi cu zi, dupa continutul aluatului, dupa forma ce i se da si dupa felul in care este impodobita. Colacii se fac de diferite forme si marimi, in functie de rolul indeplinit. Se impletesc in doua, trei, patru, sase, opt, chiar si in saisprezece sau mai multe vite.

Macoveiul Ursului, inceputul Postului Sfintei Marii

Email Imprimare

Luna august debuteaza in calendarul traditional cu o sarbatoare veche, precrestina, pastrata pana in prezent si sarbatorita in intreg arealul etnofolcloric romanesc: Macaveiul Ursului, un ciclu de sarbatori consacrate ursilor care incepe pe 1 august si dureaza cateva zile. Astfel, ziua de 1 august este denumita si Ziua Macoveilor sau Macoveii, Macovei - Cap de Post, Macoveiul Ursului, Impuiatul Ursilor, Ziua Ursului, Pastele Viteilor si Macoveii Stupilor. Desi sarbatoare pagana, Ziua Ursului este suprapusa cu inceputul Postului Adormirii Maicii Domnului (1-14 august) din calendarul bisericesc ortodox. 2 august este considerata tot Ziua Ursului si spune ca acum ursii, nemaiavand hrana, vin in sate si mananca porumbul.

Sfantul Ilie, Mosii de Santilie si Saptamana Parliilor

Email Imprimare

Sfantul Ilie se sarbatoreste pe 20 iulie, in fiecare an, fiind considerat, in traditia populara, divinitate a fulgerului si dusman al fortelor malefice. Conform etnografului Marcel Laptes, poporul il celebreaza pe Sfantul Ilie ca fiind patronul verii caniculare si al framantarilor meteorologice, deoarece racoreste atmosfera desfacand ploile si fulgerand demonii.

San Petru, protectorul agricultorilor

Email Imprimare

La 5 zile dupa Sanziene, pe 29 iunie, in calendarul agrar al taranului roman se sarbatoreste Sfantul Petru, patronul agricultorilor. Sarbatoarea de San Petru inchide postul Sfantului Petru si Pavel (11-28 iunie) combinand o serie de obiceiuri si traditii mai vechi, arhaice sau pagane cu obiceiuri crestine. Despre Sfantul Petru se spune ca hotareste starea finala a recoltelor pentru ca leaga si dezleaga caldura si ploaia atat cat trebuie pentru o recolta buna pentru cei care il venereaza si ii respecta ziua. De aceea, mai este considerat si mai mare peste granare. Pentru cei nerespectuosi cu datina le trimite potoapele cele mai rele si grindina cat oul de gaina. (Marcel Laptes – Anotimpuri magico-religioase).

<< Inceput < Inapoi 1 2 Inainte > Sfarsit >>
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.