In fiecare an, pe 21 noiembrie, crestinii ortodocsi sarbatoresc Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, cunoscuta in popor si sub numele de Vovidenia. In aceasta zi ne amintim ca, la varsta de trei ani, Sfanta Fecioara Maria a fost adusa de parintii ei, Sfintii Ioachim si Ana, la Templu, unde a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul.

Era in anul 1714. Constantin Brancoveanu domnea in Tara Romaneasca de peste un sfert de veac, fiind domn intelept si iubit. Patru feciori mandri - Constantin, Stefan, Radu si Matei - ii impodobeau casa si ii inveseleau batranetile. Indepartat de la domnie, Constantin Brancoveanu a suferit moarte de martir impreuna cu fiii sai si sfetnicul Ianache Vacarescu, la Constantinopol, aparand si marturisind cu pretul vietii lor credinta ortodoxa. Din 1992, Biserica Ortodoxa Romana ii cinsteste pe Sfintii Martiri Brancoveni in fiecare an, la 16 august.

In calendarul ortodox, ziua de 22 iulie marcheaza data de cinstire a Sfintei Mironosite intocmai cu Apostolii Maria Magdalena, cea dintai dintre mironositele si purtatoarele de mir si primul martor al Invierii Domnului. Sfanta Maria Magdalena era originara din Galileea de Sus, din tinutul Magdala, de unde si numele ei, Magdalena. Este una dintre cele mai indragite sfinte, considerata imaginea cea mai miscatoare cu putinta a caintei, tocmai datorita extremelor din viata ei, dominate de trecerea de la pacat la sfintenie.

Biserica Ortodoxa praznuieste la data de 24 iunie Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Numit om ingeresc sau inger in trup, datorita puterii sale de nevointa si de asceza in pustie, cel ce L-a botezat pe Iisus Hristos in raul Iordan ofera tuturor crestinilor o pilda de smerenie absoluta si un model de comportament uman.

Duminica aceasta, la 10 zile de la Inaltarea Domnului si la 50 de zile de la Inviere, in Biserica Ortodoxa se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, praznic cunoscut si sub numele de Rusalii sau Cincizecime. Sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh dateaza din secolul apostolic, adica din primele veacuri crestine. Atunci, la Cincizecime erau marcate atat Pogorarea Duhului Sfant, cat si Inaltarea lui Hristos. Ulterior, in jurul secolului al V-lea, cele doua sarbatori au fost separate. Evenimentul Pogorarii Duhului Sfant este descris in Faptele Apostolilor, unde se spune ca Duhul Sfant S-a coborat din cer ca un vuiet puternic, impartindu-se deasupra capului fiecaruia dintre cei prezenti in chip de limbi de foc. Potrivit exegetilor, precum Sfantul Ioan Gura de Aur, la eveniment nu au luat parte numai Apostolii. In traditia ortodoxa, precum si in cea romano-catolica, se spune ca la Cincizecime era de fata si Maica Domnului. Asadar, Sfantul Duh s-a revarsat peste toti membrii Bisericii, iar faptul ca limbile de foc se despart arata ca fiecare dintre noi se invredniceste de primirea Duhului dupa propriile puteri. Duhul ne sfinteste pe toti in parte si pe toti laolalta, in comuniune.

Am intrat in Saptamana Patimilor, numita si Saptamana Mare, in care rememoram suferintele Mantuitorului Iisus Hristos si evenimentele premergatoare acestor suferinte. Este o perioada de maxima importanta spirituala, in care ar trebui sa ne analizam gandurile si faptele, pentru a ne pregati sufleteste sa intampinam Sfanta Inviere a Mantuitorului. Fiecare din zilele Saptamanii Mari este sfanta, purtand o profunda incarcatura spirituala.
Trasatura acestei saptamani este reprezentata de slujbele oficiate in biserica seara, cunoscute sub numele de Denii. Ele se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, adica din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta Prohodul Domnului. Incepand cu Denia din seara duminicii Floriilor, pana in Sfanta si Marea Joi se canta troparul: Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Anual, la 25 martie, crestinii ortodocsi praznuiesc cea mai veche sarbatoare inchinata Maicii Domnului: Bunavestire, cunoscuta, in popor, si sub numele slav Blagovestenia. Sarbatoarea aminteste de ziua in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit-o pe Sfanta Fecioara Maria ca Il va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Anual, la 1 ianuarie, Biserica Ortodoxa il sarbatoreste pe Sfantul Vasile cel Mare, una dintre cele mai mari personalitati ale lumii crestine, un mare invatat, un ascet cu inalta viata duhovniceasca, un vrednic episcop si un mare filantrop. In calendarul ortodox, Sfantul Vasile cel Mare mai este praznuit si la 30 ianuarie, cu ocazia sarbatoririi Sfintilor Trei Ierarhi, alaturi de Sfantul Grigorie Teologul si Sfantul Ioan Gura de Aur.

Cu privirea-i patrunzatoare, Parintele Arsenie cunostea lucruri tainice despre toti cei care veneau la dansul, citindu-le pana in adancul sufletului. Comparat de Parintele Teofil Paraian, un alt mare duhovnic al neamului, cu Sfantul Vasile cel Mare, Parintele Arsenie Boca si-a lasat amprenta duhovniceasca asupra tuturor celor care l-au cunoscut. La 21 de ani de la mutarea sa la cer, prin cuvintele sale de invatatura, lucrarile teologice si pictura bisericeasca realizata, Parintele Arsenie continua sa ne indrume pe Cararea Imparatiei.

Sfanta Cecilia, patroana muzicienilor, cantaretilor, compozitorilor si poetilor, este unul dintre martirii cei mai venerati de la inceputurile Bisericii. Numele ei, faptul ca a inaltat o biserica si ca a fost inmormantata intr-o cripta din catacombele Sfantului Callixt de la Roma sunt printre singurele dovezi istorice ale vietii Sfintei Cecilia, sarbatorita anual la 22 noiembrie.

Inaltarea Sfintei Cruci reprezinta cea mai veche si, totodata, cea mai importanta sarbatoare din calendarul ortodox consacrata cinstirii Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus Hristos. Data de 14 septembrie marcheaza ziua descoperirii Sfintei Cruci de catre Imparateasa Elena si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in anul 335. Aceeasi data aminteste si de un alt eveniment, petrecut trei secole mai tarziu, respectiv recuperarea Sfintei Cruci de la poporul persan, in timpul domniei imparatului bizantin Heraclius, si depunerea ei in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, cunoscuta, de altfel, ca Biserica Sfintei Cruci.

Anul bisericesc incepe la 1 septembrie. Asa se face ca praznicul Nasterii Maicii Domnului este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc, marcata la data de 8 septembrie.
Parintii Fecioarei Maria erau dreptii Ioachim si Ana. Tatal era urmas al regelui David, in timp ce mama provenea din familia lui Aaron, originea parintilor Maicii Domnului implinind proorocirea potrivit careia Mesia avea sa aiba o descendenta imparateasca si preoteasca. Ajunsi la varste inaintate, avand fiecare peste 50 de ani, Ioachim si Ana nu aveau copii, intr-o vreme in care lipsa copiilor era vazuta ca o pedeapsa divina. Ei au continuat insa sa se roage cu lacrimi fierbinti lui Dumnezeu sa le daruiasca un copil. 
Atat lui Ioachim, cat si Anei, li s-a aratat in vis Arhanghelul Gavriil, spunandu-le ca Dumnezeu ii va binecuvanta cu un prunc, ce se va umple de Duh Sfant din pantecele mamei sale, devenind un « vas ales al lui Dumnezeu ». (Luca, 1, 4-23)

Data de 15 august marcheaza, in Biserica Ortodoxa, data de praznuire a Adormirii Maicii Domnului, adica a mortii si a ingroparii Fecioarei Maria si a inaltarii sale la cer. In Biserica Catolica, sarbatoarea este numita chiar Inaltarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului este un eveniment tainic, o garantie pentru toti cei ce cred in Invierea si in Inaltarea Mantuitorului Hristos: Fecioara Maria, Maica Vietii, dupa cum este supranumita in Condacul praznicului Adormirii, cea din care s-a intrupat Iisus Hristos, Fiul Omului, a fost ridicata, dupa moarte, cu trupul la cer, pentru a fi pururea alaturi de Fiul ei.

La 6 august, Biserica Ortodoxa praznuieste Schimbarea la Fata a Mantuitorului Iisus Hristos. Evenimentul tainic petrecut pe muntele Tabor (situat in apropierea orasului israelian Nazareth) este minunea care intareste dumnezeirea lui Iisus Hristos. Sfantul Evanghelist Luca spune ca Mantuitorul a urcat pe munte impreuna cu trei dintre ucenicii Sai cei mai apropiati, Petru, Ioan si Iacob, pentru a se ruga. Cei trei apostoli devin astfel martorii uneia dintre cele mai de neinteles minuni. Sfintele Evanghelii descriu diferit ceea ce s-a petrecut pe Muntele Tabor: Luca spune ca, in timp ce Iisus Hristos se ruga, chipul fetei Sale s-a facut altul si imbracamintea Lui - alba stralucind, in timp ce Matei insista asupra transfigurarii chipului Mantuitorului - si a stralucit fata Lui ca soarele.