DACIC COOL

Joi, 2 Oct

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Traditii Romania crestina Saptamana Patimilor

Saptamana Patimilor

Email Imprimare

In Saptamana Patimilor, numita si Saptamana Mare, rememoram suferintele Mantuitorului Iisus Hristos si evenimentele premergatoare acestor suferinte. Este o perioada de maxima importanta spirituala, in care ar trebui sa ne analizam gandurile si faptele, pentru a ne pregati sufleteste sa intampinam Sfanta Inviere a Mantuitorului. Fiecare din zilele Saptamanii Mari este sfanta, purtand o profunda incarcatura spirituala.
Trasatura acestei saptamani este reprezentata de slujbele oficiate in biserica seara, cunoscute sub numele de Denii. Ele se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, adica din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta Prohodul Domnului. Incepand cu Denia din seara duminicii Floriilor, pana in Sfanta si Marea Joi se canta troparul: Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Cele mai importante denii sunt cele din Joia si din Vinerea Mare, cunoscute si ca denia mica si denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice lectura celor 12 Evanghelii ale Patimilor si scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Denia de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin Cantarea Prohodului si inconjurarea Epitafului, cusatura de mare frumusete care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului.
In Sfanta si Marea Luni se face pomenirea patriarhului Iosif, cunoscut si ca fericitul Iosif cel frumos, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. Vanzarea patriarhului Iosif prefigureaza vanzarea Mantuitorului Hristos, de catre unul dintre apostoli, Iuda Iscarioteanul. In urma talmacirii unor vise ale faraonului Egiptului, patriarhul Iosif este eliberat din temnita si numit administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt este considerata o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii. Tot in Lunea din Saptamana Patimilor este amintita si pilda smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu dadea rod. Suntem cu totii chemati spre rodire spirituala si trebuie sa fim constienti ca Mantuitorul Hristos asteapta de la noi virtutile si faptele noastre bune.
Sfanta si Marea Marti este consacrata pomenirii celor zece fecioare din Sfanta Evanghelie. Pilda vorbeste despre cinci fecioare intelepte, care au avut untdelemn in candelele lor si care l-au intampinat pe Mirele Hristos, au intrat cu el in camara nuntii si s-au bucurat de ospatul mirelui, si despre alte cinci fecioare care nu s-au putut bucura de intalnirea cu Mirele pentru ca au mers sa-si cumpere untdelemn pentru candelele lor. Avem, asadar, datoria de a trai permanent in Hristos, adica de a implini voia divina si de a-l astepta pe Mirele ceresc cu inima curata.
In Sfanta si Marea Miercuri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patimile Sale. Gestul ei este simbolul pocaintei si al indreptarii omului pacatos. Se anticipeaza astfel punerea in mormant a lui Hristos si pregatirea Lui cu miresme si mir de mult pret.
In Joia Mare, la denie se citesc cele 12 Evanghelii. Dupa citirea celei de-a cincea Evanghelii, Crucea este scoasa din altar si asezata spre inchinare in mijlocul bisericii. Sfanta si Marea Joi este consacrata rememorarii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina, la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea cea mai presus de fire din Gradina Ghetsimani si vanzarea Mantuitorului. La Cina cea de Taina, ultima cina alaturi de ucenicii Sai inainte de Sfintele Sale Patimiri, Hristos a randuit ca ceea ce El a facut atunci, acolo, sa se faca in continuare spre pomenirea Lui. Sfintind, binecuvantand si frangand painea, Mantuitorul a dat-o apostolilor, zicand: Luati, mancati, acesta este trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Asemenea si paharul, dupa cina, spunand: Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu al legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor (Matei 26, 26-27). La fiecare Sfanta Liturghie ne aducem aminte de aceasta porunca mantuitoare si de toate suferintele indurate de Hristos pentru mantuirea noastra. Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, Mantuitorul le-a dat ucenicilor o porunca noua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii. Nu intamplator, la Sfanta Impartasanie, in fata Sfantului Potir, ne adresam Mantuitorului prin cuvintele: Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta. Tot in aceasta sfanta zi de joi ne aducem aminte de rugaciunea din gradina Ghetsimani, cand Domnul Hristos L-a rugat pe Tatal ceresc sa treaca paharul suferintelor de la El daca este cu putinta, precizand ca vrea sa implineasca voia Parintelui ceresc: Nu voia Mea, ci voia Ta sa se implineasca (Matei 26, 39). Mai pomenim in Joia Patimilor si prinderea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, arestarea lui in gradina Ghetsimani, cand Iuda l-a sarutat pe obraz, zicandu-i: Bucura-te, Invatatorule.
Sfanta si Marea Vineri este ziua de doliu a crestinatatii, pentru ca atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, in aceasta zi nu se oficiaza slujba Sfintei Liturghii. Liturghia este insasi jertfa Mantuitorului pe Cruce si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. In aceasta seara se oficiaza Denia Prohodului Domnului. Oamenii trec, pe rand, pe sub masa plina de flori, ce simbolizeaza catafalcul Mantuitorului. Pe masa este asternut Epitaful cu imaginea punerii in Mormant a Mantuitorului. Tot pe masa sunt asezate Sfanta Evanghelie si Crucea.
Vinerea Mare este zi aliturgica, in care sunt rememorate sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator, care si-a dat seama ca pentru pacatele lui este rastignit impreuna cu Hristos, care este nevinovat. Talharul cel credincios dobandeste raiul prin cuvintele Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta. Suntem chemati si noi sa stam aproape de Crucea pe care este rastignit Iisus Hristos si sa invatam de la El sa-i iertam pe vrajmasii nostri si sa ne incredintam in mainile lui Dumnezeu. Patimirile Domnului sunt Sfinte pentru ca Cel ce sufera este Fiul lui Dumnezeu, mantuitoare pentru ca Cel ce patimeste nu este un simplu om si infricosatoare pentru ca toata faptura a participat la rastignirea lui Hristos: Soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat si multi din morminte au inviat.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul, pogorarea Sa la iad cu sufletul, pentru a-i ridica pe cei adormiti din stricaciune la viata vesnica, si intrarea Sa in rai ca un Dumnezeu, impreuna cu talharul cel credincios. Este o zi in care ne gandim la Mantuitorul nostru Iisus Hristos, in care se intalnesc cele doua contrarii, moartea si viata. Moartea prin despartirea sufletului de trup si viata prin faptul ca, adresandu-ne lui Hristos, zicem: Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie. Randuiala Bisericii ortodoxe este ca, indata dupa prohodirea Mantuitorului, sa fie pomenita Invierea Sa.
Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, suntem chemati sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le.

Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata sanatoasa intr-o Romanie sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru sanatatea ta.