Victor, cu varianta feminina Victoria, este un prenume de origine latina, des intalnit in zilele noastre. Printre cele mai de seama personalitati ale culturii romane care au purtat acest nume se numara si Victor Babes, medic, profesor, membru al Academiei Romane, considerat parintele scolii medicale romanesti moderne. Nascut pe 28 iulie 1854, la Viena, Victor Babes a studiat mai intai Arta Dramatica, la Budapesta. Evenimentul care l-a determinat sa abandoneze studiile de teatru si sa se inscrie la Medicina a fost moartea surorii sale, Alma, provocata de tuberculoza. Dupa ce a urmat cursurile Facultatilor de Medicina de la Budapesta si Viena, Victor Babes si-a luat doctoratul in medicina la Viena, in 1878.

Numele Marcu provine de la latinescul Marcus, prenume specific roman, vechi si foarte frecvent in epoca imperiala. In data de 29 martie, Biserica Ortodoxa Romana il sarbatoreste pe Sfantul Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor. Una dintre cele mai faimoase personalitati ale istoriei care a purtat acest nume este Imparatul roman Marc Aureliu (161-180). Veritabil simbol a ceea ce istoricii numesc epoca de aur a Imperiului roman, Marc Aureliu a fost si un reprezentant de seama al stoicismului, cea mai cunoscuta lucrare a sa fiind Meditatiile, profund marcata de doctrina stoica.

Sfantul Antonie cel Mare, praznuit de Biserica Ortodoxa pe 17 ianuarie si supranumit parintele monahilor, este considerat intemeietorul vietii calugaresti, alaturi de Sfantul Pahomie cel Mare. Viata Sfantului Antonie a fost povestita de sfantul Atanasie cel Mare (298-373), arhiepiscop de Alexandria, in cartea Vita Antonii (Viata lui Antonie), scrisa intre anii 357 si 359, la putin timp dupa mutarea la Domnul a cuviosului parinte. Asa cum se povesteste in carte, Sfantul Antonie cel Mare s-a nascut in satul Coma din Egiptul de Mijloc, in anul 251, intr-o familie de crestini instariti. Contemporanii sai il descriu ca pe un om blajin, delicat. La varsta de 20 de ani, Sfantul Antonie ramane orfan de ambii parinti. Intrebandu-se care este misiunea lui in viata, Sfantul a luat aminte la cuvantul Evangheliei, in care Mantuitorul zice: Daca voiesti sa fii desavarsit, du-te, vinde averea ta, da-o saracilor si vei avea comoara in cer; dupa aceea, vino si urmeaza-Mi. (Matei 19, 21). Astfel, dupa ce si-a impartit averea saracilor si a lasat-o pe sora lui in grija unei comunitati de fecioare, Sfantul Antonie s-a retras in singuratate. Ducea un trai aspru, petrecandu-si noptile in rugaciune si mancand doar dupa apus, o data la doua zile, paine si apa.

Anton, nume sarbatorit in 17 ianuarie, este frecvent la toate popoarele europene. Este un nume vechi si popular in onomastica romaneasca. In cultura romana, una dintre personalitatile cele mai importante care a purtat acest nume este scriitorul, compozitorul de muzica psaltica si folcloristul Anton Pann, autorul muzicii imnului national al Romaniei, Desteapta-te, romane. Pe numele sau adevarat Antonie Pantaleon, Anton Pann s-a nascut in targul bulgaresc Sliven din Bulgaria, tatal sau fiind caldarar. Dupa moartea tatalui si a celor doi frati ai sai, Anton Pann se muta, impreuna cu mama sa, la Chisinau, stabilindu-se, in cele din urma, la Bucuresti, in 1812, pe cand baiatul avea 16 ani. Vorbea limbile turca, greaca, rusa si romana si canta frumos, acompaniindu-se cu chitara. Anton Pann a fost, pe rand, paracliser la biserica Olari, cantaret de strana si profesor de muzica, apoi s-a afirmat ca scriitor, traducator, editor (avea o tipografie proprie) si culegator de folclor.

Prenume feminin des intalnit astazi, Tatiana este la origine un vechi nume roman, folosit destul de frecvent in epoca imperiala tarzie. Pe 12 ianuarie, Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Sfanta Mucenita Tatiana. Una dintre cele mai importante personalitati din cultura romana care a purtat acest nume este cantareata de muzica folk Tatiana Stepa. Nascuta la Lupeni (judetul Hunedoara), pe 21 aprilie 1963, Tatiana Stepa a fost cea mai cunoscuta voce feminina a folkului romanesc. Inconjurata de muzica inca din copilarie, Tatiana Stepa a studiat vioara si pianul, debutand in calitate de cantareata de folk la cenaclul Flacara, in septembrie 1982, la Fagaras.

Despre numele Ioan, sarbatorit in 7 ianuarie, se spune ca a fost si continua sa fie cel mai raspandit si mai frecvent prenume, prezent nu numai la romani, ci, sub diverse forme, la mai toate popoarele europene. In cultura romana, acest nume a fost purtat, de-a lungul timpului, de foarte multe personalitati, printre care si autorul nemuritoarelor Amintiri din copilarie: Ion Creanga. Neintrecutul povestitor a vazut lumina zilei la Humulesti (judetul Neamt), la 1 martie 1837 - dupa cum marturisea el insusi (data este contestata de unii cercetatori, care sunt de parere ca adevarata data a nasterii lui Creanga ar fi 10 iunie 1839). Era cel mai mare dintre cei opt copii ai lui Stefan si ai Smarandei Creanga.

Stefan este un nume cu rezonanta in istoria romanilor (nu mai putin de 13 domnitori ai Moldovei au purtat acest nume), vechi si cu arie larga de raspandire. Stefan este forma specific romaneasca ce continua grecescul Stephanos. Pe 2 iulie, Biserica ortodoxa romana il praznuieste pe Sfantul Voievod Stefan cel Mare, domnitor al Moldovei, iar pe 27 decembrie in calendarul ortodox este praznuit Sfantul Apostol, Intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan. Stefan cel Mare, domnitor al Moldovei intre anii 1457 si 1504, era cunoscut ca un veritabil aparator al crestinatatii. Stefan al III-lea, supranumit si Stefan cel Mare si Sfant (1433-1504), era fiul cel mic al lui Bogdan al II-lea (domn al Moldovei intre anii 1449 si 1551) si al doamnei Oltea, fiind nepotul lui Alexandru cel Bun (domn al Moldovei intre 1400 si 1432).

Prenume frecvente astazi, Cristian si Cristiana provin de la numele personale latinesti Christianus si Christiana, la origine adjective derivate de la numele lui Iisus Hristos, prin care erau desemnati adeptii noii religii, crestinismul. Traditional, numele Cristian si Cristina sunt atribuite, cu precadere, celor nascuti de Craciun sau in apropierea Craciunului. Una dintre cele mai cunoscute personalitati cu acest nume din cinematografia romana este regizorul Cristian Mungiu, castigatorul Palme D'Or la Festivalul International de Film de la Cannes pentru pelicula 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007).

Prenumele Daniel, cu femininul Daniela, raspandit si frecvent in onomastica multor popoare vechi sau moderne, evoca numele profetului biblic Daniel, sarbatorit in Biserica Ortodoxa pe 17 decembrie. O zi mai tarziu, pe 18 decembrie, este praznuit Sfantul Cuvios Daniil Sihastrul, pustnic si duhovnic renumit, sfetnic al domnitorului Stefan cel Mare si egumen al Manastirii Voronet. Potrivit traditiei, Manastirea Putna, Ierusalimul neamului romanesc, asa cum o numea Eminescu, a fost inaltata la indemnul inteleptului duhovnic. Daniil Sihastrul a trait la inceputul secolului al XV-lea, intr-un sat din vecinatatea orasului Radauti. A trecut la cele vesnice in 1496, la Manastirea Voronet. A fost considerat sfant inca din timpul vietii, vindecand bolnavii, alungand demonii si alinand suferintele tuturor celor care veneau sa ii ceara sfatul.

Nicolae, unul dintre cele mai frecvente si mai raspandite nume romanesti, provine de la vechiul Nikoiaos, atestat in Grecia Antica inca dinaintea erei noastre. O prima sursa istorica in care este mentionat acest nume este opera istoricului Tucidide. In calendarul ortodox, pe 6 decembrie este praznuit Sfantul Nicolae. Una dintre personalitatile cele mai de seama ale istoriei romanilor, care a purtat acest nume, este revolutionarul Nicolae Balcescu, reprezentant de frunte al Revolutiei de la 1848 si intemeietor al istoriografiei moderne. Nicolae Balcescu s-a nascut la Bucuresti, pe 29 iunie 1819, intr-o familie modesta. Elev al Colegiului Sfantul Sava - care avea sa-i poarte numele -, isi manifesta vocatia pentru studiul documentelor. La varsta de 21 de ani, in 1840, este arestat sub acuzatia de complot impotriva domnitorului Alexandru Ioan Ghica, fiind condamnat la 3 ani de inchisoare. Conditiile de detentie de la Margineni isi vor pune definitiv amprenta asupra starii sale de sanatate.

Cu o veche traditie la romani, numele Andrei, provine de la numele grecesc Andreas, atestat in epoca greco-romana. Numele grecesc, patruns in latina (sub forma Andreas sau Andrea) si chiar in ebraica, s-a raspandit rapid in lumea crestina datorita unuia dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, Sfantul Apostol Andrei, praznuit in fiecare an in 30 noiembrie. Una dintre cele mai importante personalitati cu acest nume din cultura romana si, totodata, din istoria Bisericii Ortodoxe romane, este Mitropolitul Transilvaniei Andrei Saguna. Militant pentru drepturile ortodocsilor si ale romanilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Romanesc de la Brasov (1851) si membru de onoare al Academiei Romane, Andrei Saguna (Anastasie, pe numele de botez) s-a nascut pe 20 ianuarie 1808, in nordul Ungariei, din parinti aromani.

Nume frecvent si raspandit astazi in toata Europa, Ecaterina provine de la grecescul Ekaterine. In onomastica crestina, numele a devenit popular datorita cultului unei fecioare martire din Alexandria, decapitata in anul 307: Sfanta Mucenita Ecaterina, sarbatorita anual la 25 noiembrie. In izvoarele grecesti, numele martirei apare sub forma Aikaterine. In istoria romanilor, personalitatea cea mai marcanta cu acest nume este Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofiter din armata romana care a cazut pe campul de lupta, in Primul Razboi Mondial. Ecaterina Teodoroiu s-a nascut pe 17 ianuarie 1894, la Vadeni (astazi cartier al orasului Targu Jiu), numele ei adevarat fiind Catalina Toderoiu. A plecat pe front impreuna cu fratele ei, Nicolae, inca de la intrarea Romaniei in razboi. La inceput, a fost infirmiera la spitalul din Targu Jiu, apoi, dupa ce fratele ei a fost rapus pe front, a cerut sa fie inrolata in armata, in locul lui. Astfel, Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie din armata romana care a luptat in linia intai.

Prenumele Cecilia provine de la numele uneia dintre cele mai vechi si mai celebre ginte romane, Caecilia, nume atestat in izvoarele latine cu mult inaintea erei noastre. De pilda, inca din anul 439 i.H. era atestat un tribun cu numele Quintus Caecilius. Potrivit vechii traditii latine, numele gintei este legat de Caeculus, un fiu mitic al lui Vulcan, intemeietor al cetatii Praeneste. In calendarul ortodox, pe 22 noiembrie este sarbatorita Sfanta Cecilia, considerata patroana muzicienilor, a cantaretilor, compozitorilor si poetilor.
Pictorita Cecilia Cutescu-Storck este una dintre cele mai importante personalitati ale culturii romane cu acest nume. Nascuta pe 14 martie 1879 la Caineni, in judetul Valcea, Cecilia Cutescu a studiat la Bucuresti, la Scoala Centrala de Fete (astazi Scoala Centrala), apoi la Munchen si la Paris. In capitala Frantei, lucrarile i-au fost acceptate la Salonul de Toamna din anul 1897, iar in 1906 a avut prima expozitie personala la Galerie Hessèle, pe Rue Lafitte. In perioada studiilor in strainatate, Cecilia Cutescu a fost cooptata in gruparea Tinerimea artistica, de la Bucuresti, iar lucrarile sale au fost expuse alaturi de cele ale lui Constantin Brancusi.

Sfantul Mare Mucenic Mina, sarbatorit de Biserica Ortodoxa pe 11 noiembrie, a trait in timpul domniei Imparatului Diocletian (284-305), cunoscut mai ales pentru persecutiile impotriva crestinilor. Sfantul Mina era de neam egiptean, provenind dintr-o familie de crestini. Ajungand la varsta maturitatii, s-a inrolat in armata, fiind trimis ca ostas in Asia Mica, in provincia Frigia, intr-un oras in care predominau paganii. In acea vreme, Imparatul Diocletian daduse un edict de prigonire a crestinilor din intreg Imperiul Roman. Crestinii din armata erau obligati sa aleaga: fie se lepadau de credinta lor si aduceau jertfe zeilor romani, fie paraseau serviciul militar.

Numele Matei, sarbatorit in 16 noiembrie, este raspandit in toata Europa, fiind, la origine, un vechi nume ebraic, cunoscut din textele evanghelice ale Noului Testament. Printre cele mai importante personalitati cu acest nume, din cultura romana, se numara si Mateiu Caragiale, fiul lui Ion Luca Caragiale. Nascut pe 25 martie 1885, la Bucuresti, Mateiu Caragiale a fost prozator, poet si istoric al heraldicii, fiind cunoscut mai ales pentru romanul Craii de Curtea Veche, publicat in 1929, ecranizat de Mircea Veroiu in 1995. Inainte de casatoria cu Alexandrina Burelly, Ion Luca Caragiale a avut o legatura cu Maria Constantinescu, in urma careia s-a nascut Mateiu, recunoscut si crescut de marele dramaturg.

Gavriil este forma greceasca a vechiului nume propriu ebraic Gavri'el. Folosit inca de la inceputurile crestinismului, numele Gavriil, sarbatorit in calendarul ortodox in 8 noiembrie, s-a raspandit, prin intermediar grecesc si latinesc, in intreaga Europa, unde, in prezent, predomina forma Gabriel. Cea mai importanta personalitate a culturii romane cu acest nume este compozitorul, muzicologul si dirijorul Gavriil Musicescu. Nascut pe 20 martie 1847, la Ismail, in sudul Basarabiei, Gavriil Musicescu a pus bazele uneia dintre cele mai prestigioase formatii corale din Romania, Corul Mitropolitan din Iasi. Tot Gavriil Musicescu este unul dintre primii muzicologi care au pus in valoare comorile folclorului romanesc.

Numele Mihail (Mihai), sarbatorit in 8 noiembrie,este printre cele mai frecvente si mai raspandite prenume din onomastica popoarelor europene si nu numai. Personalitatea cea mai importanta a culturii romane cu acest nume este Mihai Eminescu, Luceafarul literaturii romane, considerat ultimul mare poet romantic european. Mihai, ultimul vlastar al familiei Eminovici, familie de mici boieri moldoveni, a vazut lumina zilei intr-o casa botosaneana, la 15 ianuarie 1850. Era cel de-al saptelea din cei unsprezece copii ai sotilor Eminovici, Raluca si Gheorghies. Efervescenta culturala din casa parinteasca si-a pus puternic amprenta asupra devenirii intelectuale a copilului Eminescu: in familie se vorbeau cateva limbi straine, tatal sau avea o biblioteca bogata si, mai presus de orice, isi dorea ca fiii sai sa invete carte.

In fiecare an, pe 1 noiembrie, Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian, considerati patronii medicinei si farmaciei si ocrotitorii medicilor, chirurgilor si farmacistilor. Despre Sfintii Cosma si Damian se stie ca au trait in secolul al IV-lea si ca erau frati, fiind originari din Cilicia (pe teritoriul Turciei de astazi). Tatal lor era pagan, insa mama, Sfanta Teodotia, era crestina. De la mama lor, Cosma si Damian au deprins dragostea pentru invatatura crestina si iubirea fata de semeni. Sfanta Teodotia le-a asigurat fiilor ei o educatie aleasa, cei doi frati devenind medici. Ajunsi la varsta maturitatii, Cosma si Damian au continuat sa duca o viata curata si bineplacuta lui Dumnezeu, primind in dar de la Dumnezeu harul vindecarii trupurilor si sufletelor bolnave, prin puterea rugaciunii. 

Prezent in repertoriul onomastic al aproape tuturor popoarelor europene, numele Damian provine de la numele grecesc Damianus, despre care specialistii sunt de parere ca face parte din aceeasi familie cu nume precum Damas, Damasias, Damasiklos si Damasikles. In calendarul ortodox, pe 1 noiembrie sunt cinstiti Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian. Una dintre cele mai cunoscute personalitati cu numele Damian din cultura romana este actorul Damian Crasmaru, nascut pe 2 iunie 1931, la Ploiesti. Damian Crasmaru a absolvit Institutul de Teatru din Bucuresti ca sef de promotie, in 1953, la clasa profesorilor George Timica si Ion Fintesteanu, si a debutat pe scena cu rolul principal din spectacolul Tartuffe, de Moliere, in regia lui Ion Fintesteanu.

Numele Cosma si derivatele sale, cum sunt Cosmin si Cosmina, provin de la numele Cosmas, Cosmia, Cosmos si Cosminus, atestate inca din epoca Romei Imperiale. La randul lor, aceste nume sunt imprumuturi din onomastica greaca, fiind corespondentele lui Kosmas, Kosmia si Kosmos. In 1 noiembrie, Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian. In cultura romana, cea mai cunoscuta personalitate cu numele Cosma este muzicologul, lexicograful si criticul muzical Viorel Cosma, nascut pe 30 martie 1923, la Timisoara. Viorel Cosma si-a inceput studiile muzicale la varsta de 6 ani, la Conservatorul din Timisoara, in urma unei dispense de varsta, acordate de Regele Carol al II-lea.