Pentru Eugène Delacroix, negrul era dusmanul picturii. In schimb, Henri Matisse il considera o culoare in sine, iar Gaston Bachelard spunea despre negru ca este refugiul culorii. Negrul este sic si nu se demodeaza niciodata, mai ales in designul de interior. Cu adevarat, Black is beautiful! In designul de mobilier, la fel ca in designul vestimentar, negrul este, prin excelenta, simbolul elegantei, modernitatii si luxului. Designul de interior este un univers in care negrul este o culoare in sine, chiar daca, din punct de vedere al luminozitatii pe care o presupune orice culoare, negrul este, mai degraba, o non-culoare. Si, da, un strop de magie neagra in spatiul in care locuiti sau lucrati este permis, cu o conditie: sa cunoasteti bine valentele culorii negre!

Negrul, perceput ca o negare a luminii, este asociat neantului si este pus in legatura cu noaptea, cu tenebrele de la inceptul timpurilor. In mai toate religiile lumii, culoarea neagra este asociata cu ceea ce precede creatia. Negrul este, de asemenea, simbolul raului, al ignorantei, al pacatului si evoca procesul arderii ca stare precursoare a regenerarii si renasterii. In Antichitate, ritualurile initiatice includeau si probe nocturne: de exemplu, candidatul la initiere trebuia sa treaca printr-o moarte simbolica, intr-un loc intunecos, pentru a deveni un om nou si a renaste in plan spiritual. Negrul mai este interpretat si ca renuntare la desertaciunea lumii materiale - nu intamplator, rasele calugarilor sunt de culoare neagra.
In general, negrul are o simbolistica negativa. Toate religiile asociaza negrul mortii si intoarcerii la pamantul-mama, el fiind, in acelasi timp, inceput si sfarsit. In imaginarul colectiv, negrul este culoarea doliului, a pierderii definitive a unei fiinte dragi. Despre romani se spune ca marcau cu o piatra neagra zilele nefaste. De-a lungul istoriei, mai multe zile de luni au fost numite si lunea neagra (Black Monday), cea mai cunoscuta dintre ele fiind, probabil, lunea neagra din 19 octombrie 1987, cand pietele bursiere din lumea intreaga s-au prabusit, pierzand o valoare uriasa intr-un timp foarte scurt.
Cu toate acestea, negrul are si el partile lui... luminoase: o perla neagra, de exemplu, se crede ca este aducatoare de noroc! In Extremul Orient, dualitatea alb-negru evoca antiteza lumina-intuneric, zi-noapte, cunoastere-ignoranta, pamant-cer, yin-yang. In cultura chineza, negrul corespunde elementului feminin yin, terestru, instinctual, matern. La origine, in Occident negrul era simbolul fertilitatii, la fel ca in Egipt sau in Africa de nord. In Antichitate, erau chiar apreciate anumite animale de culoare neagra, precum corbul, de care anticii se foloseau in prezicerea viitorului. Potrivit lui Michel Pastoureau, asocierea dintre negru si moarte ar fi aparut in crestinism, ea neexistand in Antichitate. Exista doua tipuri de negru, cu valente pozitive, respectiv negative. In latina, ater desemna negrul mat, considerat nefast, in timp ce niger era folosit pentru negrul stralucitor, benefic. Si la Shakespeare intalnim doi termeni pentru aceeasi culoare, swart si black. Asemenea culorii alb, negrul se poate situa la cele doua extremitati ale paletei cromatice si - in functie de cat de mat sau cat de stralucitor este - devine absenta sau sinteza celorlalte culori.
Dupa anul 1000, negrul a intrat in perioada sa cea mai sumbra, dominata de obsesia noptii, a infernului si a diavolului. Situatia se schimba radical in secolul al XIV-lea, cand negrul devine chiar cea mai valoroasa dintre culori. Tonul l-au dat nobilii italieni: dupa ciuma din 1348, cand legile somptuare au interzis purtarea de vesminte de culoare albastra sau rosie, considerate ostentatorii, nobilii s-au orientat catre negru. Moda s-a raspandit repede la curtile regale europene, unde culoarea neagra ajunge sa fie considerata o expresie a moralitatii, virtutii si nobletii sufletesti. Inventia tiparului a dat nastere unei lumi in alb si negru - lumea cartilor. Negrul intra din nou intr-un con de umbra in secolul al XVIII-lea, Secolul Luminilor, cand occidentalii descopera nuante noi, precum albastrul indigo. Newton descrie alcatuirea spectrului curcubeului, in care negrul si albul nu isi au locul. De atunci, se considera ca negrul nu este o culoare. Romantismul readuce negrul in prim-plan, prin gustul pentru macabru, tenebre, mister si melancolie. In aceeasi epoca, negrul devine culoarea oficiala a doliului, impunandu-se in fata altor culori folosite pana atunci in acest scop (gri, violet, verde inchis). Capitalismul a impus si el o era in care negrul este culoarea dominanta. Sa ne gandim numai la petrol - aurul negru, la bunurile de consum - stilouri, masini, toate sunt la inceput de culoare neagra, chiar daca, ulterior, intra in joc industria colorantilor. Despre Henry Ford se spune chiar ca ar fi cerut ca toate automobilele Ford T sa fie negre.
Asociat dintotdeauna hainelor clerului bisericesc, avocatilor si judecatorilor, negrul evoca ideea de autoritate si impune o doza de respect. In plan psihologic, poate avea efecte total opuse: pe de-o parte, poate inspira protectie, liniste si calm, si, pe de alta parte, poate induce o senzatie de teama. Despre persoanele carora le place sa poarte negru se crede ca sunt disciplinate, inzestrate cu o vointa de fier si ca stiu foarte bine ce au de facut in viata.
In designul de interior, folosit cu moderatie, in doze echilibrate, negrul reuseste sa puna in valoare celelalte culori si sa confere spatiului o nota de eleganta. Nu este indicat sa abuzati de negru, pentru ca va fi greu sa locuiti sau sa lucrati intr-un spatiu atat de intunecat. Un perete negru sau tavanul negru sufoca spatiul, iar incaperea pare mult mai mica decat este de fapt, pentru ca negrul absoarbe lumina. Puteti obtine un contrast remarcabil mizand pe jocul dintre alb si negru. Compania Hansen Office Design va propune mobilier de birou de culoare neagra de la mai multe branduri de renume international, printre care Alea Office, Della Rovere sau Uffix.