Marti, 19 Mar

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Blogurile brandurilor Dacic Cool Blog Corcova Regele vinurilor: Cabernet Sauvignon


Regele vinurilor: Cabernet Sauvignon

Email Imprimare

Binecunoscutul si mult degustatul Cabernet Sauvignon este un vin rosu, corpolent, intens, cu bogate arome de coacaze, care se preteaza foarte bine la imbatranire. Cabernet Sauvignon este vinul care a facut celebra regiunea viticola Bordeaux, din Franta. Fiind considerata de specialisti si de iubitorii vinului drept cea mai buna zona viticola din lume (atat calitativ, cat si cantitativ), regiunea este renumita mai ales pentru vinurile sale rosii, care reprezinta 75% din productia totala. Soiul Cabernet este preferat mai ales in podgoriile din Médoc si Graves. De asemenea, Cabernet se numara printre cele mai rafinate vinuri rosii din Chile, Australia si California.

Factorii care au contribuit la raspandirea si succesul acestui soi de struguri sunt adaptabilitatea sa la o mare varietate de climate si rezistenta la ger, boabele avand coaja groasa.
Povestea vinului este, surprinzator, destul de recenta – are doar cateva sute de ani! Prima atestare cunoscuta a vinului Cabernet Sauvignon dateaza din secolul al XVIII-lea, si a fost facuta in Franta, la Chateau Mouton. Se spune ca baronul Hector de Brane si-a smuls din vie soiurile de struguri albi si a plantat, in locul lor, o varietate de struguri rosii numita Vidure. Numele provine din cuvintele frantuzesti vigne dure, care inseamna vie rezistenta, sintagma ce descrie perfect soiul Cabernet Sauvignon. Cuvantul sauvignon se crede ca deriva din frantuzescul sauvage, salbatic, referindu-se la faptul ca soiul ar fi o specie salbatica de Vitis vinifera originara din Franta.
O alta varianta a originii soiului este ca acesta ar fi, de fapt, soiul Biturica, amintit de Pliniu cel Batran si folosit de vechii romani pentru a produce vin. In secolul al XVIII-lea, aceasta parere era foarte raspandita, considerandu-se ca termenul Vidure (sau Bidure) este derivat din Biturica.
In urma testelor ADN efectuate in 1996, s-a constatat ca soiul este o incrucisare intre Cabernet Franc si Sauvignon Blanc, petrecuta in sud-vestul Frantei, in secolul al XVII-lea, foarte probabil din intamplare.
Raspandirea acestui soi in Europa a avut loc in secolul al XVIII-lea, cand era cunoscut sub diferite nume: Petit Cabernet, Petit Vidure sau Vidure.
Cea mai veche atestare a soiului in afara Europei a fost facuta in Australia, in anul 1820 (in 2001, pe acest continent existau peste 28.000 de hectare de Cabernet Sauvignon).
De-a lungul istoriei sale, soiul Cabernet Sauvignon a fost amestecat, adeseori, cu alte varietati de struguri, cum ar fi Merlot sau Cabernet Franc. Scopul era sa se obtina un vin cu note finale mai delicate si mai fructate. Cu toate acestea, in zilele noastre, tind sa fie preferate vinurile Cabernet Sauvignon 100%, care se bucura de o popularitate din ce in ce mai mare.
Un lucru demn de remarcat este ca strugurii din soiul Cabernet Sauvignon pot fi folositi pentru producerea vinului atat copti, cat si necopti, dand nastere la doua tipuri de vinuri complet diferite unul de celalalt. Strugurii necopti dau vinuri cu o aroma vegetala, ierboasa, in timp ce strugurii foarte bine copti dau vinuri cu arome bogate de coacaze coapte si tutun.
Foarte importanta este afinitatea acestui soi pentru stejar, fie ca este vorba de perioada de fermentatie sau de imbatranirea in butoaie. Stejarul atenueaza taninii. In plus, completeaza buchetul de arome al vinului Cabernet cu note lemnoase de mirodenii si vanilie. Succesul cupajelor de Cabernet obtinute in regiunea Bordeaux in butoaie de 225 de litri a facut ca aceasta dimensiune a butoaielor de vin sa devina una dintre cele mai populare din lume.
Din punct de vedere gastronomic, Cabernet Sauvignon este cel mai bine pus in valoare atunci cand insoteste preparate simple din carne de vita si de miel. Carnea rosie mai grasa se potriveste la Cabernet pentru ca proteinele si grasimile atenueaza (si chiar anihileaza) anumite caracteristici taninice ale vinului, permitand notelor fructate sa fie mai pregnante. Gustul amarui al taninilor poate fi contrabalansat, de asemenea, de mancaruri amarui, de exemplu cu ridichi sau andive, sau prin anumite metode de gatire, de exemplu la gratar.
In schimb, pastele si orezul nu au un efect semnificativ asupra taninilor. Un Cabernet mai alcoolizat nu se potriveste cu mancarurile foarte condimentate, caci capsaicina (din ardeiul iute) accentueaza gustul amarui dat de tanini. Condimentele medii, cum ar fi piperul negru, merg mai bine, caci acestea atenueaza taninii - exemple bune sunt friptura cu piper sau tonul cu crusta de piper. Un Cabernet vechi din regiunea Bordeaux, cu note "de pamant", merge de minune la ciuperci, in timp ce vinurile din zone mai reci, care au note vegetale, se armonizeaza cu legumele.
Vinul Cabernet se potriveste cu branzeturi de tipul mozzarella, brie sau cheddar, si mai putin cu branzeturile prea aromate sau "albastre" (fromage bleu). De asemenea, Cabernet Sauvignon merge bine cu ciocolata amaruie, insa nu cu ciocolata cu lapte.

Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy