Anul 2010 a fost un an cu o productie mai mica de struguri, dar cu o calitate deosebita a vinurilor... Asa cum declara Serban Damboviceanu, vinurile de calitate, precum cele de Corcova, nu mai au de ce sa se teama de criza. Vinurile Corcova au reusit sa cucereasca chiar si Orientul Mijlociu, o buna parte din productie mergand deja la export. Vinurile noastre sunt de calitate si deosebit de apreciate, atat de romanii care au inceput sa se orienteze mereu mai mult spre vinurile adevarate, cat si de strainii care au avut ocazia sa le intalneasca. Mai sunt insa de facut eforturi pentru ca ele sa ajunga sa se faca cu adevarat cunoscute. Si aceasta pentru ca, in mod sigur, o merita.

Sarbatorile inseamna bucuria cadourilor si a unei mese reusite in compania familiei si a prietenilor. Reusita mesei depinde insa in primul rand de calitatea vinului ce trebuie ales cu mare grija. Daca nu a avut nimeni inspiratia sa va ofere cadou excelentele vinuri de Corcova, e timpul sa va faceti singur acest cadou de suflet!
Si - nu uitati! - in afara de Chardonnay, de un excelent Rose, obtinut prin presare directa a boabelor de Merlot, urmata de o fermentatie controlata si de o scurta maturare, si in afara de atat de apreciatul cupaj in proportii egale, Cabernet Sauvignon/Merlot, va puteti rasfata acum si cu un vin Syrah Reserve de Corcova, vin de exceptie pe care il veti gasi doar in magazinele specializate si pentru care va va invidia cu siguranta orice adevarat cunoscator.
E un cadou pe care trebuie sa vi-l faceti si singuri, daca nu ati fost cuminti!

Am discutat despre corpolenta vinului. Aceasta joaca un rol esential in asortarea vinului la diferite mancaruri, dar nu reprezinta nici pe departe singurul element de care trebuie sa tinem seama. Trebuie sa avem in vedere gustul, dulce, acru, amar si sarat, dar si caracterul moale sau dur al mancarii si, in egala masura, al vinului. De exemplu, un vin mai dulce si cu gust de fruct este mai moale, in timp ce unul mai acid si mai taninos este mai dur, in cazul mancarii zaharul si grasimile ii confera acesteia un caracter mai moale, iar caracterul acid si gustul amar o fac mai dura. De asemenea, trebuie tinut seama de continutul de alcool al vinului si de cel de sare in cazul mancarii. O concentratie mai mica de alcool face vinul mai moale, iar un exces de alcool il face mai dur. In mod similar, o mancare mai putin sarata este mai moale, iar una mai sarata este mai dura.
In vin este important ca elementele moi sa se gaseasca intr-un anume echilibru cu cele dure. Un vin echilibrat lasa, dupa ce este baut, o senzatie placuta, in timp ce un vin fara aciditate pare plat si da impresia ca e rasuflat. Un vin dulce, fara aciditate, va fi greoi, in cazul lui aciditatea avand rolul de a mai taia din dulceata si de a-l echilibra. Astfel, in cazul vinului, alcoolului ii revine sarcina de a-l echilibra atenuand tendintele excesiv de moi sau de dure. O concentratie prea mare de alcool va anula calitatile acestuia, facandu-l excesiv de dur, in timp ce o concentratie moderata ii confera rotunjime punandu-i in evidenta calitatile.

Atunci cand imbinarea vinului cu mancarea este cea potrivita, au de castigat in egala masura atat vinul, cat si mancarea. Cand cele doua se cearta, poate apare un adevarat dezastru, indifernet de talentul bucatarului si de calitatea vinului. Sunt multi factori care trebuie avuti in vedere, precum aciditatea, dulceata, aroma si corpolenta vinului si a mancarii. Corpolenta vinului creste incepand de la cele albe si culminand cu cele rosii. Dar in afara de culoare si de soi conteaza in egala masura metoda de vinificatie si zona de provenienta, respectiv climatul. Astfel, o clima rece conduce la o corpolenta mai scazuta, in timp ce un sezon cu temperaturi mai ridicate - la o corpolenta mai mare. De asemenea, fermentarea la temperatura scazuta sau in cisterne de inox determina o corpolenta mai redusa, iar fermentarea la temperatura ridicata sau fermentarea si maturarea in butoi duc la o corpolenta mai mare. In general, corpolenta este asociata si cu continutul de alcool, astfel vinurile usoare avand de obicei o tarie de pana la 11-12 grade, iar cele grele de peste 13-14 grade. Din punct de vedere al mancarii corpolenta depinde in primul rand de continutul de grasime si de natura acesteia - din carne, din lactate sau vegetala. Conteaza apoi modul de preparare, corpolenta crescand de la mancarurile fierte sau preparate la abur catre cele prajite, inabusite, precum tocana si preparatele la gratar, si pana la cele preparate la cuptor. Corpolenta creste de asemenea de la aromele delicate la cele grele, precum cele date de fum, de la mancarurile usoare la cele concentrate. Vorbind despre mancare trabuie neaparat sa tinem seama si de sosuri si de garnituri. O regula generala ne invata sa asociem vinurile cu mancaruri avand o corpolenta asemanatoare.