Arnica (Arnica montana), numita la noi si podbal-de-munte, carul zanelor, carul padurilor sau cujda, este o planta perena care ajunge la 40-60 centimetri inaltime. Face frumoase flori galbene-portocalii, asemanatoare margaretelor. Pedunculul e rotund si are perisori, terminandu-se in unul, doi sau trei petioluri, cu flori de 4-6 cm. Frunzele sunt de un verde viu. Frunzele superioare sunt zimtate si au perisori, iar cele inferioare au varfuri rotunjite. Planta creste la peste 1.000 metri altitudine, in palcuri, si este destul de rara, cauza nefiind recoltarea excesiva, ci poluarea din ce in ce mai mare. Aceasta planta are nevoie de multa umiditate si de lumina - de aceea, in anii secetosi infloreste mai putin. Este originara din muntii Siberiei si ai Europei si este cultivata astazi si in America de Nord.
Arnica a fost utilizata in scopuri medicale inca din Antichitate si este foarte populara si astazi. O putem considera un antibiotic natural, are foarte bune efecte antiseptice si ajuta mult la sudarea si consolidarea ligamentelor si oaselor. Pentru obtinerea preparatelor se folosesc doar florile sale, proaspat culese sau uscate.
Sub forma de creme, uleiuri, lotiuni, unguente sau tincturi, preparatele se aplica pe piele pentru a calma durerile musculare, pentru a reduce inflamatiile si pentru a vindeca ranile deschise. Arnica este folosita adeseori si in cazul flebitelor superficiale, durerilor de incheieturi, in cazul luxatiilor si al vanatailor, precum si in cazul inflamatiilor cauzate de intepaturille insectelor si al umflaturilor cauzate de un os rupt. Cel mai des o gasim sub forma de tinctura, care poate fi folosita si ca baza pentru comprese sau cataplasme. Atentie insa: nu se aplica preparate cu arnica pe rana deschisa fara supervizare din partea unui medic!
De asemenea, persoanele care sufera de frig isi pot frictiona picioarele si toracele cu tinctura de arnica.
Chiar daca arnica poate fi aplicata pe piele fara probleme, nu este indicat sa fie utilizata pentru o perioada prea lunga de timp, caci pot aparea eczeme, descuamari, basici etc. Nu se aplica niciodata pe o piele crapata. De asemenea, persoanele hipersensibile sau alergice la ierburi trebuie sa o evite.
Si ca planta proaspat culeasa, arnica este folosita in general in uz extern, caci poate avea efecte secundare deosebit de periculoase daca este introdusa in organism pe cale bucala. In caz de supradozare pot aparea tremuraturi, disfunctii cardiace, ameteli sau iritarea unor mucoase din zona digestiva, ceea ce duce la varsaturi, diaree etc. Nu degeaba planta mai este numita si otrava leopardului.
Exista remedii homeopatice orale care contin arnica, dar intr-o forma extrem de diluata, care nu e considerata periculoasa pentru uzul intern, daca se respecta indicatiile producatorului. Este recomandat sa cereti intotdeauna sfatul unui medic in cazul in care doriti sa luati remedii homeopatice sau preparate din flori de arnica proaspat culese.
Preparatele homeopatice, care pot fi injectabile sau sub forma de pilule, sunt eficiente pentru a calma durerile musculare, invinetirile si durerile cauzate de suprasolicitare musculara sau de o ranire.
Folosite intr-un dozaj corespunzator, tincturile de arnica sunt eficiente in prevenirea racelilor, in tratarea faringitelor, sinuzitelor, bronsitelor etc., in completarea antibioticelor de sinteza. Au efect si in cazul starilor febrile, al infectiilor urinare. In cazul infectiilor din zona gatului se face gargara cu tinctura, dar mare atentie sa nu inghititi tinctura!
Tinctura de arnica are, de asemenea, efecte antidepresive, antisclerozante la nivel cerebral, diuretice, hipotensive, imunostimulatoare, tonice la nivel nervos si cardiac, vasodilatatoare.
Arnica este o planta uimitoare: contine peste 70 de substante, jumatate dintre ele fiind active biologic. Printre acestea, ulei esential volatil (3,8%) - cantitatea variind in functie de clima si sol -, flavonoide, carotenoizi (heleniena), inulina, acizi organici (succinic, cafeic, fumaric), timol, alcooli triterpenici (feradiol, arnidiol, arnisterina), taninuri, fitosteroli, pigmenti galbeni (4%), saruri minerale, vitamine etc. De aceea, arnica reprezinta si un ingredient valoros in industria cosmetica. Doamna Carmencita Sava, Director Cercetare-Dezvoltare al companiei noastre, Gerocossen, declara: Din florile de arnica se extrag si substantele active necesare pentru prepararea unor produse cosmetice destinate ingrijirii pielii si a parului, ca lotiuni, creme, geluri sau sampoane. Produsele cosmetice pe baza de arnica au importante efecte tonice, antiinflamatoare, de calmare a epidermei, vasoconstrictoare, cicatrizante, protejeaza pielea de actiunea radicalilor liberi, ajuta la decongestionare si regleaza chiar si transpiratia.
Gama noastra Activa Plant include si un sampon contra matretii, cu extract de salvie si arnica, cu efect antiseptic, purificator si tonic. Complexul din cele doua plante, in combinatie cu alantoina si acidul salicilic, contribuie la eliminarea matretii pe termen lung, redand parului sanatatea si stralucirea.
Arata formular/Ascunde
