Fibrele alimentare, prezente in fructe, legume si cereale integrale, reprezentau, acum un secol, o parte insemnata a alimentatiei zilnice. Cum continutul de fibre scade dramatic in alimentele procesate industrial, precum sucul de fructe, painea alba, pastele sau cerealele rafinate, prin preparare termica sau chiar prin simpla indepartare a cojii, s-a ajuns astazi sa avem, in general, un deficit major de fibre in alimentatia zilnica, deficit care sta la baza mai multor afectiuni majore si care necesita un aport suplimentar de fibre.

In functie de diferiti factori, se considera ca aportul zilnic necesar de fibre este de 27-40 g. Principalele fibre alimentare sunt celuloza si hemiceluloza, pectina si lignina.
Unele fibre, precum pectina, sunt solubile in apa, formand o substanta omogena, gelatinoasa, care poate contribui la eliminarea din organism a multor substante nocive sau chiar toxice, ele contribuind astfel, intr-un mod semnificativ, la detoxifierea organismului. Le intalnim, de exemplu, in mere, pere, struguri sau alge, dar si in capsuni sau citrice. Pectina o gasim in special in mere si reprezinta o arma importanta in lupta impotriva colesterolului si chiar a cancerului. Fibrele solubile tempereaza intrarea glucozei in sange si reduc nivelul de colesterol din sange.
Alte fibre, precum celuloza si hemiceluloza, sunt insolubile in apa, insa celuloza poate fi modificata chimic astfel incat sa devina solubila. Celuloza este prezenta in tarate, seminte si legume, precum mazarea, radacinoasele sau varza. Hemiceluloza este solubila in solutii bazice. Lignina este inlaturata, in general, in timpul decojirii legumelor. O gasim in radacinoasele mature, precum morcovii, in grau sau in fructele cu seminte, precum capsunile.
Fibrele insolubile au o mare capacitate de absorbtie a apei, functionand ca un burete ce se umfla rapid, avand un rol important in regularizarea tranzitului intestinal si, prin aceasta, la reglarea digestiei si normalizarea scaunelor, eliminand colitele, constipatia si prevenind cancerul de colon. Curata, fara a agresa, peretii intestinali si stimuleaza muschii intestinali, crescand peristaltismul si contribuind astfel la eliminarea mai rapida si eficienta a resturilor alimentare, modificand, in acelasi timp, in mod favorabil, flora intestinala.
In plus, fibrele alimentare previn declansarea cancerului mamar si al celui de prostata, au un efect protector asupra inimii si a arterelor, prevenind ateroscleroza si bolile metabolice. Datorita faptului ca fibrele scad viteza de patrundere in sange a substantelor nutritive, atenueaza fluctuatiile continutului de zahar din sange, asigurand un aport energetic mai uniform si avand un efect benefic in cazul diabetului.
Populatia din unele zone ale Africii care consuma in jur de 55 de grame de fibre pe zi prezinta cea mai mica incidenta de boli intestinale, precum apendicita, colita sau cancer de colon.
Fibrele au o actiune emolienta, de ungere si vindecare a leziunilor minore ce pot aparea la nivelul mucoasei intestinale. De asemenea, fibrele actioneaza asupra florei microbiene la nivelul colonului, favorizand producerea unor vitamine precum B1, acid folic sau biotina. Astfel, fibrele alimentare controleaza o multime de procese diferite, ce se desfasoara in organism, avand un rol important pentru sanatatea noastra.
Fibrele alimentare joaca, in acelasi timp, un rol important in stabilizarea greutatii si combaterea obezitatii. In afara de actiunile enumerate anterior, ele combat si bulimia datorita capacitatii lor de a-si creste volumul si a genera o senzatie de satietate. Astfel, in orice cura de slabire ar trebui sa urmarim si asigurarea unui aport suplimentar de fibre.
Este insa extrem de important si raportul in care se gasesc diferitele tipuri de fibre, iar in cazul suplimentelor nutritive, si originea, si modul de preparare. O eficacitate maxima o gasim in cazul Bio-Fiber care contine fibre alimentare in raportul optim de 4% lignina, 23% celuloza, 25% pectina si 48% hemiceluloza.