Apimond, un brand cu traditie

Imprimare

Apimond se naste in 1992, atunci cand Daniel Matache infiinteaza Centrul de Produse Apicole din localitatea Baldana, judetul Dambovita, imbuteliind produsele obtinute din stupina proprie sub numele acestei noi marci, care a devenit apoi, rapid, un adevarat brand. Compania Apimond produce astazi o gama importanta de sortimente de miere, specialitati de miere si produse cosmetice pe baza de ingrediente apicole, insa succesul rapid al acestui brand are la baza o traditie de generatii.
Daniel Matache continua o traditie de patru generatii, traditie care incepe in jurul anului 1870, atunci cand strabunicul sau, Niculae Matache (1852-1933), sergent in armata lui Carol I, evidentiat in luptele de pe teritoriul Bulgariei, la care a participat personal si regele, se dedica activitatii de apicultor, in curtea casei sale din Plop, Titu, judetul Dambovita. Traditia este continuata tot in vatra satului de catre fiul acestuia, Gheorghe Matache (1890-1842), atestat in 1921 in Registrul Agricol al Regiunii Agricole Titu, cu patru stubeie, stupi confectionati conform vechilor traditii din trunchiuri de lemn scobit in care albinele isi construiau fagurii de miere. Este perioada in care incep sa se extinda stupii sistematici, cu rame mobile, care aduceau numeroase avantaje in exploatare si cu o productivitate mai mare. Preocupat de dezvoltarea stuparitului, numele lui Gheorghe Matache apare, incepand din 1926, in mai multe numere ale revistei Romania Apicola, cu o colectie impresionanta pastrata pana astazi. Apoi, in 1934, se naste Teodor Matache care, in 1956, face primul stuparit pastoral din familie, transportand stupii de la poalele muntilor pana in Dobrogea si in Delta Dunarii. Nefericirea face ca in 1958, la traversarea Dunarii, bacul sa se rastoarne si sa fie distrusa intreaga stupina. Teodor Matache insa nu se descurajeaza si reuseste rapid sa refaca o stupina de 150 de stupi, continuandu-si pana astazi pasiunea si preocuparea pentru albinarit, desfasurata in vatra satului, beneficiind de o flora spontana extrem de bogata. Astazi, se remarca activitatea fiului sau, Daniel Matache, care incearca, prin brandul creat de el, Apimond, sa devina un lider pe piata locala a produselor premium, atat pentru produsele apicole, cat si pentru produsele cosmetice bio-organice.

De ce produse bio?
Un prim pas spre acreditarea calitatii produselor Apimond l-a constituit certificarea societatii de catre LACON GmbH - Germania, organism de inspectie si certificare a produselor bio alimentare, si apoi de catre ECOCONTROL GmbH - Germania, organism de inspectie si certificare a produselor cosmetice. Si nu este un act formal. Daniel Matache este convins de valoarea produselor bio si intelege sa faca toate eforturile necesare pentru dezvoltarea sectorului bio si pentru impunerea produselor bio pe piata romaneasca. Si este si normal, caci, pe cand stramosii lui au inceput sa practice albinaritul, prin forta lucrurilor, produsele apicole si, in general, cele agricole erau toate produse bio. Iar cand vorbim despre produsele apicole trebuie sa nu uitam ca traditiile noastre nationale se numara nu in ani sau secole, ci in milenii!

Traditii milenare
Deja cu patru secole inainte de Hristos, istoricul Xenofon scria in lucrarea sa, Anabassis, ca hrana getilor consta in primul rand in miere, legume, lapte simplu sau preparat si foarte putina carne. Despre importanta exporturilor constand in produse apicole scrie si naturalistul roman Aellianus in secolul III i.H. in lucrarea sa, De natura animalium, iar apoi Polibiu din Megalopolis in Istoria pragmatica. Cea mai impresionanta este mentiunea lui Herodot, in descrierea expeditiei lui Darius impotriva scitilor, din 512 i.H., in ceea ce priveste albinele, numarul lor este atat de mare pe malul stang al Dunarii, incat impiedica pe oameni sa treaca mai departe.
Dupa o perioada de restriste pe timpul navalirilor barbare, apicultura avea sa cunoasca o noua inflorire, odata cu intemeierea voievodatelor si Principatelor Romane, dupa cum se poate vedea si din scrierile lui Miron Costin, dar si din nenumarate documente ale domnitorilor, precum Vlaicu Voda in 1368, Mircea cel Batran in 1388, Alexandru cel Bun in 1400. Fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie si Stefan, fac donatii de prisaci, la fel cum avea sa faca si Bogdan Voievod, in 1451. Iar, in 1459, Vlad Tepes va dona prisaci ostasilor sai. In secolul al XVI-lea, la curtea sultanului erau trimise inclusiv miere si ceara de albine. Iar documentele atesta faptul ca din Ardeal si Galitia se exporta ceara spre Venetia si Austria, Dimitrie Cantemir facand referire la ceara verde, care consta dintr-un amestec de ceara cu propolis. Apoi, din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, incepe un declin al apiculturii cauzat de aparitia zaharului industrial.

Albina, in centrul legendelor populare romanesti
Importanta pe care albinaritul a avut-o pe meleagurile noastre rezulta si din traditiile populare si din mitologia poporului nostru. Astfel, in mitologia romaneasca, albina este vazuta ca un mesager cu virtuti magice, ea avand origini precrestine si reprezentand insecta care a ajutat la facerea lumii. Creatorul, nestiind cum sa potriveasca mai bine marginile Cerului si ale Pamantului, Pamantul neincapandu-i initial sub Cer, apeleaza la albina care il invata cum sa increteasca Pamantul, creand astfel vai si munti si facand astfel ca Pamantul sa incapa sub bolta Cerului si, nu mai putin important, facand sa apara raurile, astfel incat viata sa fie posibila. Da, mica albina e cea care l-a ajutat pe Dumnezeu in facerea lumii… Miturile si basmele in care apare albina sunt nenumarate… In mitologia populara crestina, se spune ca albina isi trage obarsia din lacrimile Maicii Domnului care plangea moartea lui Iisus Hristos.

Problemele albinelor, azi
Armonia dintre om si albina vine insa sa se clatine in zilele noastre dupa ce am inceput sa ne confruntam pe plan mondial, dar mai ales in S.U.A., cu fenomenul de depopulare a albinelor, Colony collapse disorder (CCD). Astfel, in anii 2006-2007, s-au inregistrat pierderi de 30-90% din numarul familiilor de albine. Iar studiile au venit sa demonstreze ca de vina suntem noi, oamenii, din cauza cumplitei poluari, a chimicalelor folosite in agricultura, a plantelor manipulate genetic… Ar trebui sa nu uitam afirmatia facuta de nimeni altul decat de Einstein insusi ca, daca albinele ar disparea, nu ne-ar mai ramane decat patru ani de trait... Daca nu mai sunt albine, nu mai este polenizare, nu mai sunt plante, nu mai sunt animale, nu mai sunt oameni. In acest sens, un studiu realizat recent considera ca in S.U.A. valoarea economica a albinelor se ridica la 12 miliarde de dolari. Astfel, este lesne de inteles de ce s-au investiti zeci de milioane de dolari pentru cercetarea fenomenului CCD.

Albina, bioindicator al gradului de poluare
Odata cu intelegerea importantei biomonitorizarii mediului, albina a inceput sa fie folosita ca un bioindicator al sanatatii, respectiv al gradului de poluare a mediului. Daca din vechime oamenii au vazut in albine acele fiinte complexe care poarta in ele toata maiestria creatiei, astazi descopera formidabila ei sensibilitate si reactivitate fata de degradarea mediului prin poluare. Astfel, apare firesc interesul si pasiunea cu care Daniel Matache a imbratisat cauza bio. O cauza fireasca. O lupta pentru o natura sanatoasa, o lupta pentru dreptul nostru la sanatate. Caci agriculatura moderna nu omoara doar albinele, ci ne omoara pe noi, majoritatea bolilor avand printre cauze si nivelul atat de ridicat al poluarii, al continutului de substante toxice prezente in alimentatia noastra cotidiana.

Alimentatia bio
Alimentatia bio se bazeaza pe o productie agricola realizata cu plante nemanipulate genetic, pe un teren pe care nu s-au mai folosit substante chimice, ingrasaminte, insecticide etc. de cel putin trei ani de zile si unde solul a fost curatat de substantele toxice preexistente prin cultivarea unor plante adecvate care au extras acesti factori nocivi din sol. Apoi, daca alimentele sunt procesate, aceste procese se realizeaza fara a utiliza substante chimice, conform unor tehnologii sanatoase. Trebuie insa sa avem grija ca produsele asa-zis naturale nu sunt verificate si omologate, precum cele bio, si pot contine si substante chimice.
Din cauza implicatiilor negative majore pe care le-a adus poluarea, lumea incepe treptat sa constientizeze importanta filosofiei si a produselor bio, atat pentru sanatatea noastra, cat si pentru salvarea naturii a mediului in care traim. Este esential sa intelegem echilibrul fragil al lumii naturale si sa ne straduim sa mentinem aceasta armonie printr-un comportament responsabil, promovand produsele, modul de viata si filosofia bio.

Cosmeticele bio si exemplul Apimond
Vorbind despre produse bio, nu trebuie sa avem in vedere doar alimentatia. Organismul nostru absoarbe, in egala masura, anual, kilograme intregi de produse prin piele, prin acest fantastic organ, cel mai extins organ al corpului nostru. Aceste kilograme de produse absorbite prin piele ne pot face la fel de mult rau precum alimentele. De aceea, la fel cum trebuie sa incercam sa nu folosim decat alimente bio, in egala masura, este important sa utilizam doar cosmetice bio. Este datoria noastra, pentru propria sanatate si pentru a incerca sa contribuim la restabilirea acestui atat de precar echilibru din natura, pe care am ajuns la pragul de a-l distruge.
Apimond incearca sa fie un exemplu in acest sens. Un exemplu prin intreaga activitate, prin eforturile de a stimula ceea ce s-ar putea numi un comportament bio, de a ne oferi produse cu adevarat sanatoase si desfasurand o activitate nepoluanta, menita sa contribuie la reasezarea echilibrelor naturale. Este intr-adevar un mesaj si un exemplu de urmat.

www.apimond.ro

euro-house.com.ua/
www.europosud.ua/