Nordul Olteniei este o regiune foarte potrivita pentru turism, chiar daca nu e la fel de cunoscuta ca Valea Prahovei sau litoralul. Este o zona muntoasa, care cuprinde mare parte din frumosul Masiv Retezat, din Parang si din Carpatii Meridionali, fiind delimitata de Muntii Godeanu, Lotrului si Sureanu, de Valea Oltului si de Valea Cernei. Avand o clima de tip alpin, Nordul Olteniei e foarte potrivit pentru sporturile de iarna, dar si vara are destule lucruri interesante de oferit. Pe langa frumusetile naturii, se pot realiza adevarate circuite culturale si istorice.
Printre cele mai interesante lucruri pe care le puteti intalni intr-un periplu prin Nordul Olteniei se numara trovantii, niste formatiuni pietroase cu o foarte mare vechime care par sa creasca si sa se inmulteasca, manastirea si mai ales pestera de la Polovragi, din apropierea Cheilor Oltetului, in care se spune ca a locuit insusi Zalmoxe, culele de la Maldaresti, in apropierea renumitei localitati Horezu, precum si culele de la Drobeta Turnu Severin.

Trovantii
Trovantii reprezinta o relicva geologica de-acum sase milioane de ani, cunoscuti sub numele stiintific de concretiuni grezoase, despre care insa localnicii continua sa creada ca sunt pietre vii care nu contenesc sa se nasca si sa creasca. 
Trovantii ii putem intalni pe drumul national dinspre Ramnicu Valcea spre Targul Jiu, la intrarea in comuna Costesti, dupa o curba, pe partea stanga a soselei, intr-o cariera de nisip.

Trovantii nu contenesc sa apara, cu aspectul lor straniu, din inaltimile carierei de nisip, in care, pentru o vreme, stau agatati in pozitii aproape neverosimile in peretele aproape vertical al dealului. Apoi, ajunsi jos, pe mica pajiste de iarba din marginea soselei, te intampina cu farmecul lor aparte, ca niste fapturi de basm. Cu formele lor ciudate, amintesc parca de operele lui Brancusi, cu care au fost comparati de nenumarate ori.
Cu o structura calda si, intr-un fel, aproape ireala, pe suprafata lor atat de stranie parca nu contenesc sa creasca alte pietre mai mici, ca niste pui ce nu vor sa se desprinda de parinti… Daca legendele ne spun ca sunt vii, oamenii de stiinta ne asigura ca ei reprezinta un nisip pietrificat acum sase milioane de ani la o trecere greu de explicat a unui fluid carbonatic care a condus la cimentarea nisipului. Insa, dincolo de procesele geologice care au dus la formarea lor, inedita lor aparitie din muntele de nisip si farmecul aparte cu care ne asteapta odihnindu-se in iarba le confera o poezie greu de prins in cuvinte. Ii intalnim pe multe meleaguri, din America pana in Africa, Europa sau Asia. Si la noi sunt prezenti in mai multe locuri, la Sibiu si la Cluj, la Hunedoara sau in Muntii Buzaului, dar parca nicaieri nu au farmecul celor din Valcea, de la Costesti.

Manastirea si pestera Polovragi
Tot pe drumul national DN 67, la o distanta de 50 de kilometri de Targu Jiu si de 60 de kilometri de Ramnicu Valcea, gasim comuna Polovragi unde ne asteapta Manastirea, Pestera si Cheile Oltetului. Se poate ajunge insa si pe drumul judetean DJ 665 care uneste Horezu de Novaci
Din comuna Polovragi se deschid Cheile Oltetului, care despart Muntii Capatana de Muntii Parang si care reprezinta cele mai inguste chei din Europa, in unele puncte, la baza, distanta dintre versanti masurand doar 70 de centimetri. Accesul in chei se poate face insa comod, cu masina, pe drumul forestier taiat in peretele muntelui, drum ce porneste din imediata vecinatate a Manastirii Polovragi si trece chiar pe langa intrarea in pestera. De la rascrucea dintre drumul forestier si parau porneste o poteca destul de abrupta ce urca pe versantul estic al cheilor, la "Crucea de piatra" ridicata de capitanul Ursache, in 1808, si care marcheaza amplasamentul complexului dacic, construit  in secolul II-I i.H, pe vremea lui Burebista, pe platoul Padesul din Muntii Capatanii, la altitudinea de 1.000 de metri, la 350 de metri peste tavanul pesterii. De aici se pare ca pleca drumul de munte spre cetatea Sarmizegetusa, cetatea de la Polovragi jucand astfel un rol de aparare extrem de important. Se spune, de altfel, ca cetatea era legata de pestera ce se afla chiar sub ea, printr-o trecere aproape verticala, pestera spunandu-se in acelasi timp ca ar fi fost legata, printr-un culoar de 40 de kilometri, de Sarmizegetusa.

Conform legendei, pestera ar fi fost locuita chiar de Zalmoxe, in pestera, vracii timpului prelucrand diferite leacuri dintr-o planta numita polovraga sau polvraga, care se pare ca ar fi avut puteri miraculoase de vindecare, dar care, din pacate, nu mai exista astazi. Se crede ca de la aceasta planta provine si denumirea locului.
In prezent, pestera este deschisa turistilor pe o lungime de aproape un kilometru, zona fiind iluminata si extrem de bogata in forme carstice impresionante, ce te intampina si cu culori extrem de sugestive. Nu este deschisa insa vizitatorilor decat din primavara pana in toamna, pentru ca iarna este perioada de hibernare a liliecilor care traiesc aici, acesta fiind motivul pentru care in sezonul rece pestera este inchisa. Ea prezinta o lungime cercetata de peste zece kilometri, estimandu-se ca lungimea totala ar putea depasi 25 de kilometri.
Este insa pacat sa treci prin Polovragi si sa nu vizitezi si manastirea ce strajuieste intrarea in Cheile Oltetului. Asezarea monahala pare sa dateze din 1505, biserica actuala fiind ridicata in 1643 de Danciu Paraianu cu ajutorul domnitorului Matei Basarab si restaurata apoi in timpul domnitorului Constantin Brancoveanu cand i s-a adaugat pridvorul si s-a zugravit interiorul, fiind refacute inclusiv zidurile de cetate. Apoi in 1732-1738 a fost ridicata in curtea dinspre nord bolnita ctitorita de Episcopul Clement Lavrentie. Din 1968 manastirea, care respira o liniste ce te cucereste si te copleseste in egala masura, adaposteste o comunitate de maici organizata pe principiul Roaga-te si munceste! Intrand pe poarta manastirii, pe care poti citi inscriptia Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului intri intr-un univers cu adevarat bine cuvantat.


Culele de la Maldaresti 
Pe acelasi drum ce leaga Ramnicu Valcea de Targu Jiu, in orasul Horezu, te intampina un indicator ce te invita sa vizitezi Culele Maldaresti. Urmandu-l, spre sud, ajungi dupa aproximativ 3 kilometri la biserica din deal din comuna Maldaresti, unde te asteapta Complexul Muzeal Maldaresti. Culele, un tip de constructii semifortificate, sunt raspandite in tot spatiul balcanic, fiind insa prezente si in unele tari occidentale precum Italia, Franta sau Spania. La noi, cele mai multe le gasim in regiunea dealurilor Olteniei, dar sunt prezente si in Muntenia, Arges si chiar si in Timis. Cele mai cunoscute sunt insa cele din Comuna Maldaresti.

Termenul provine din turca, kule insemnand turn, sens cu care termenul a functionat in limba veche, pentru ca apoi sa ajunga sa desemneze orice fel de cladire fortificata, inclusiv fortificatii militare sau case taranesti mai inalte, pentru ca, in final, intelesul sa fie iar restrans, astazi referindu-ne prin acest termen doar la locuintele fortificate sub forma de turn. In unele sate din Oltenia, prin cula se mai intelege o casa mai inalta, un foisor, turla sau clopotnita bisericii sau chiar poarta mare de intrare in gospodarie.
Programul arhitectural ce a aparut sub aceasta denumire incepand din secolul al XVIII-lea a reprezentat o necesitate de aparare, insa nu fata de asediul unor armate, ci in fata grupurilor de pradalnici scapati din garnizoanele turcesti de peste Dunare. Chiar daca a fost imprumutat acest termen de origine turca, s-a constituit ca o continuare a traditiilor arhitecturale autohtone, luand ca model casa boiereasca existenta, dar intarita, pentru a raspunde nevoilor de aparare. Astfel, culele se caracterizeaza printr-un parter inalt, masiv, luminat numai prin deschideri foarte inguste si printr-o scara interioara ce permitea accesul la unu - doua etaje.
Complexul Muzeal Maldaresti, plasat intr-un cadru pitoresc, cuprinde Culele Greceanu si Duca, precum si Casa Memoriala I.G. Duca, a marelui om politic si  fost prim-ministru, asasinat in decembrie 1933, la Sinaia.
Cel mai vechi edificiu al acestui complex, care a trecut ca zestre de la familia Maldarescu la familia Greceanu, il reprezinta Cula Greceanu a carui constructie sau recladire este datata de istorici catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, dar care, conform legendei, este atribuit unui capitan al lui Mihai Viteazul.
La randul ei, Cula Maldarescu sau I.G. Duca, impunatoare, folosita datorita decorului deosebit in nenumarate productii cinematografice, a fost construita in 1812 de catre Gheorghita Maldarescu si cumparata apoi de I.G. Duca, numit in 1910 judecator la ocolul Horezu si care a construit in 1912 si actuala casa memoriala, folosita drept casa de vacanta, care reflecta din plin bunul gust si modestia unui mare om de stat.

Culele de la Drobeta Turnu Severin
La doar cinci kilometri nord-est de Drobeta Turnu Severin, in satul Cerneti se afla doua cule, Cula Nistor construita dupa 1812 de capitanul Nistor aflat in solda lui Tudor Vladimirescu si cea cunoscuta si drept Cula Vladimirescu, o casa fortificata, specifica nordului Olteniei, alcatuita din parter si etaj, cu ziduri groase de caramida si turn crenelat, ce adaposteste Muzeul Memorial Tudor Vladimirescu, dar care se afla actualmente in litigiu, fiind intr-o stare avansata de degradare.

Insula Simian si insula Ada-Kaleh
In apropiere de satul Cerneti, respectiv de comuna Simian, la limita senalului navigabil, in sectorul romanesc, se afla Insula sau Ostrovul Simian, o adevarata gradina botanica in miniatura, pe care au fost mutate cetatea si moscheea de pe insula Ada-Kaleh inainte de umplerea lacului de acumulare de la Portile de Fier I. Insula Simian a fost locuita deja din neolitic si mai apoi si in epoca bronzului si prezinta nenumarate marturii din perioada geto-dacica si romana.

Cula Cutui
Mergand pe DN 67 dinspre Drobeta Turnu Severin spre Targu Jiu, dupa 36 de kilometri, la 10 kilometri fata de orasul Motru, in comuna Brosteni, se afla Cula Cutui construita de capitanul de panduri Ghita Cutui in 1815. Cula, prevazuta cu o ascunzatoare intre boltile parterului ssi dusumeaua celor trei camere de la etaj, face parte din lista monumentelor istorice.  Interesante sunt zidurile etajului prevazute cu metereze de la care se poate trage in orice directie.

Crama Corcova, faima printului Bibescu
Daca ai ajuns insa in minunatul tinut al Piemontului Motrului, este pacat sa nu treci si pe la celebra crama Corcova, cunoscuta de pe vremea lui Radu cel Mare si a lui Mihai Viteazu si ale carei vinuri, acum un secol, pe vremea Printului Bibescu, i-au cucerit pe Anatole France si pe Marcel Proust. Astazi, datorita pasiunii si priceperii lui Serban Damboviceanu, podgoriile si crama refacute te asteapta cu vinuri de exceptie, intr-un peisaj si o ambianta de invidiat. (Cecilia Caragea, Foto: Cecilia Caragea, Corcova Roy&Damboviceanu, Skytrip.ro, Mehedinti.djc.ro)