Romania este plina de vestigii istorice, de locuri salbatice de o rara frumusete naturala, dar si de drumuri mizerabile si de o cumplita nepasare. Unul dintre locurile cele mai pline de har si, probabil, cu cea mai mare incarcatura istorica este Sarmizegetusa Regia. Nu cetatea romana, plasata in campie, langa Hateg, numita pe vremea lui Traian Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica si primind abia pe vremea lui Hadrian numele de Sarmizegetusa, ci vechea cetate dacica, odinioara capitala si sanctuar, ce a fost rasa din temelii de romani, dupa infrangerea lui Decebal.
Vestigiile dacice nu se rezuma insa la o singura cetate, ci reprezinta o structura alcatuita din sute de cetati raspandite pe 5.000 de kilometri patrati, pana la o altitudine de 2.050 metri. Nu degeaba Dio Cassius spunea ca dacii si-au zidit muntii... Dintre acestea, cea mai importanta este, fara indoiala, Sarmizegetusa Regia, aflata la 40 km sud de Orastie, pe malul drept al Apei Gradistei, in muntii Sureanu. Sarmizegetusa Regia, capitala aleasa de Burebista, dar si alte cinci cetati dacice (din secolele al III-lea si al II-lea i.H.), care formau sistemul de aparare al capitalei (Costesti - Cetatuie, Costesti - Blidaru, Luncani - Piatra Rosie, Banita si Capalna) fac parte, din 1999, din patrimonial mondial UNESCO.
Mergand pe drumul european E68, chiar in centrul Orastiei, langa statuia emblematica pentru traditia dacica a lupului cu corp de dragon, intalnesti un indicator spre Cetatile Dacice. Drumul asfaltat, in stare buna, trece prin Castau, Beriu, Orastioara de Jos, Orastioara de Sus, Ludestii de Jos si, dupa 17 km, ajunge la Costesti, dupa care continua spre Sarmizegetusa Regia. Doar ca, dupa o scurta bucata de drum, nu mai este recomandat decat masinilor de teren. Din fericire, sub amenintarea scoaterii acestor cetati de pe lista patrimoniului mondial, la solicitarea UNESCO, Consiliul Judetean Hunedoara a inceput modernizarea acestui drum, DJ705A, in lungime de 19 km, intre Cabana Costesti si Sarmizegetusa Regia. Lucrarile, constand in executarea de poduri, amenajari de maluri si construirea de ziduri de consolidare in portiunile in care exista riscul alunecarii terenului, au inceput, e drept, insa nu se stie data exacta a finalizarii lor... Din pacate, pe langa starea deplorabila a drumului, mai ai si surpriza de a trebui sa-l ghicesti, pur si simplu, pentru ca numai sageti indicatoare nu gasesti... Cu toate acestea, intalnesti mai multi straini care se incumeta sa razbata pana la cetate. Odata ajunsi la portile cetatii, nu gasesc insa decat o placuta cu cateva cuvinte in limba romana, asa incat strainii ar trebui avertizati sa invete intai romaneste si apoi sa se incumete la drum. Oricum, prea multe nu ar afla nici daca ar fi in stare sa o descifreze, asa cum nu aflam nici noi... Pentru ca nu exista nici un plan al cetatii si nici macar o indrumare catre zona sanctuarelor pe care toata lumea e nerabdatoare sa o vada, chiar si cei care nu au urcat cu o masina de teren, ci si-au luat inima in dinti pentru a urca la pas pret de cateva ore bune...
Drumul te duce, asadar, pana la poarta de vest a vechii cetatii, este vorba de zidurile construite de romani dupa cucerirea si raderea din temelii a cetatii dacice. Noile ziduri au dublat practic suprafata vechii cetati. Din acest punct, exista mai departe un drum de masina care inconjoara prin dreapta cetatea, pentru a ajunge la poarta de est si, astfel, la sanctuar. O poteca traverseaza cetatea, iar cine se incumeta poate sa si inconjoare zidurile cetatii, dar acest drum este complet neintretinut si plin de copaci prabusiti. Ajunsi, pe oricare din drumuri, la poarta de rasarit, ne gasim in fata adevaratei minuni a Sarmizegetusei. Ne gasim in fata unui platou terasat artificial, la 1.200 m inaltime, pe care se ridica un ansamblu de sanctuare ridicate probabil in secolele al III-lea si al II-lea i.H., cu materiale aduse de la cel putin 100 km, de la Magura Calan. Este amplu discutata asemanarea dintre planurile sanctuarului mare, rotund, de la Sarmizegetusa si al celui de la Stonehenge, precum si asemanarea dintre Soarele de andezit si celebrul calendar Maya.
Din pacate, romanii nu au fost singurii care au distrus vechea cetate. Distrugerile au continuat... Se spune ca pe vremea lui Ceausescu, templul mare de calcar a fost "cosmetizat" de ministrul Culturii, Suzana Gadea, in vederea unei vizite prezidentiale ce nu a mai avut loc. Iar marele sanctuar rotund, emblema Sarmizegetusei, a capatat forma actuala, criticata de multi, la realizarea filmului Burebista, fiind apreciata de unii mai mult ca o realizare scenografica. Forma initiala a acestuia reprezinta si astazi un subiect de disputa printre istorici. Acum totul pare parasit sub coroanele falnice ale copacilor... Desi strainii care bat drumul pana la Sarmizegetusa s-ar astepta sa intalneasca in zona arheologi sau macar un ghid, lucrurile nu stau deloc asa... De sapat se spune ca sapa doar cautatorii de comori... Alti drumeti temerari, care vor sa vada cu ochii lor sanctuarul despre care au invatat la scoala, in orelele despre daci si romani, odata ajunsi in vechea cetate, se opresc in fata unei portiuni de drum pavat minunandu-se cum de acum 2.000 de ani se construiau asemenea drumuri pavate, iar noi nu ca nu suntem in stare sa ne amenajam drumurile asa cum ar trebui, dar nici macar nu suntem in stare sa punem indicatoare... Pentru ca daca Sarmizegetusa Regia o mai gasesti cum o mai gasesti, nu acelasi lucru se poate spune depre celelalte cetati care o inconjurau... E motivul pentru care multi renunta sa le mai descopere...
Cu toate acestea, Sarmizegetusa este, intr-adevar, impresionanta, iar platoul sanctuarelor te absoarbe, de cum il zaresti iesind din padurea seculara, in universul lui de sacralitate si de istorie.
Daca esti in zona, e pacat sa nu vizitezi si cetatea romana din localitatea Sarmizegetusa. Daca esti cu o masina de teren, dupa ce cobori de la Sarmizegetusa Regia la Gradistea de Munte, o poti lua pe un drum ingust si anevoios prin Prihodiste, Tarsa, Luncani, pana in Bosorod si, mai departe, pe o sosea asfaltata, prin Ohaba Streiului pana la Calan. De la Gradistea de Munte la Bosorod treci, de fapt, muntele, pe un drum extrem de spectaculos, pe care poti vedea ce inseamna vechile sate de munte din aceasta regiune. Case raspandite la kilometri una de alta, ape superbe, plaiuri sau vai abrupte, prin care de abia te incumeti sa le treci... 
Daca nu ai o masina care sa razbata pe drumul abrubt de munte, poti cobori de la Sarmizegetusa Regia pana in Orastie, pentru a continua drumul pe E68, pana la Simeria, si apoi pe E79, prin Calan pana la Hateg. De aici, pe DN68, mai sunt doar 18 km pana in localitatea Sarmizegetusa. Aici te asteapta, chiar pe marginea soselei, ruinele cetatii frumos imprejmuite. Contra unei modice sume de 3 lei primesti biletul de intrare si poti vizita ruinele. Zidurile se intind frumos aliniate, ordonate, ca in orice cetate romana din vastul Imperiu de acum doua milenii. Sufletul ti-a ramas, insa, parca, suspendat undeva in afara timpului, legat, intr-un mod greu de inteles, de cea care ar fi trebuit sa fie in continuare Sarmizegetusa Regia... (Cecilia Caragea)
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga premii constand in 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. 
Asteptam materialele tale pe adresa