De curand am vizitat orasul german Munster, considerat pe drept cuvant capitala culturala a regiunii Westfalia din nordul Germaniei. Numele lui vine de la Monster, care insemna in germana saxona "manastire". In 793, Charlemagne l-a trimis pe Ludger sa evanghelizeze regiunea. Dupa 4 ani, acesta a fondat o scoala care urma sa devina Scoala Catedralei, in 850, atunci cand s-a construit prima catedrala. Fiind un important nod comercial, religios si cultural, orasul a devenit tot mai important, fiind si sediu episcopal. Chiar si astazi, multi germani cred ca in Munster toata lumea e catolica si foarte religioasa. In realitate, nu e deloc asa, orasul e la fel ca oricare din Germania, are si protestanti, doar ca lumea prefera sa foloseasca clisee.Un oras universitar, cu o poveste deosebita, in care o cincime din locuitori sunt studenti. Si nu e vorba doar de tineri care vin aici doar din Germania, ci din toata lumea, inclusiv Australia sau alte zone indepartate. De ce? Simplu: pentru ca nivelul de invatamant e foarte ridicat, sunt foarte multe universitati si exista unele specializari care se gasesc doar aici.
In al Doilea Razboi Mondial, orasul a fost distrus aproape in totalitate. Dupa razboi, locuitorii lui au fost consultati si s-a luat urmatoarea decizie: se vor construi cladiri noi, dar ele vor fi copia fidela a celor vechi, care existau de sute de ani. Asa se face ca orasul este nou, ridicat din temelii de cateva zeci de ani, dar are o atmosfera de oras medieval. Mai exista o regula impusa de municipalitate: magazinele si boutique-urile de la parterul caselor (si sunt chiar la fiecare parter, in zona centrala) nu au voie sa-si puna reclame luminoase, ci doar sa-si semnaleze discret, cu litere metalice, numele. De aceea, noaptea ai parte doar de luminile orasului - felinare, lampioane, nu si de mii de reclame colorate si tipatoare.
Am putea sa-i spunem acestui oras si "orasul lampioanelor", caci e o traditie ca toamna sa se atarne lampioane in arcadele cladirilor din zona centrala. Ba am vazut cateva, seara, cu lumanare in interior, chiar plutind pe raul care traverseaza urbea! Lampioanele sunt desenate si pictate cu motive traditionale, reprezentand embleme, mesaje sau personaje importante pentru acest loc. Unul dintre aceste personaje este si Pinkus Muller. Acesta facea parte dintr-o familie foarte cunoscuta, care a demarat o afacere cu o berarie, in urma cu 150 de ani. Berea produsa era facuta dupa retete proprii, pastrate si astazi – am avut ocazia sa o gust chiar in localul familiei Muller, bine cunoscut turistilor. Tanarul Muller se numea de fapt Carl, caci Pinkus e o porecla. Povestea ei e chiar haioasa. Se pare ca seara, dupa ce beau rauri de bere in oras, baietii tineri, usor "inflamati", se duceau spre casele lor, cu inghionteli amicale si chiote. Fiind plini de chef, inventasera un joc: cine poate urina atat de sus incat sa stinga lumanarile (asa era iluminat orasul pe vremea aceea) de pe strazi? Ei, tanarul Muller era campion, astfel ca i-a fost dat numele de Pinkus (in traducere, un fel de Pisarcila). Si asa i-a ramas! ba chiar si afacerea de familie a primit acest nume. Astazi, berea Pinkus Muller este foarte cunoscuta in multe tari ale lumii si e chiar delicioasa.
Istoric vorbind, Munster e cunoscut mai ales pentru rebeliunea anabaptistilor din 1534. O poveste din genul thriller, interesanta si... reala! Anabaptistii voiau sa... purifice lumea, astfel ca au luat in stapanire orasul, i-au persecutat pe catolici, au instaurat un asa-zis stat democratic, au ars toate cartile in afara de Biblie, au distrus bisericile, au decretat ca locuitorii trebuie sa astepte a doua venire a lui Hristos in pielea goala si erau foarte decisi ca, pornind din Munster, sa cucereasca intreaga lume! Dupa un an, rebelii anabaptisti au fost insa infranti, iar orasul a fost recastigat. Rebelii au fost schingiuiti, iar cadavrele lor au fost expuse public in custi multa vreme. Astazi poate fi vazuta inca, atarnata de Turnul Clopotnitei Sfantul Lambert, cusca in care se afla ramasitele trupesti ale liderului anabaptistilor. Acesta a fost lasat acolo, sus, pentru a fi devorat de pasari, de viu. Noaptea, cusca e luminata de faclii, pentru ca toata lumea sa-si aminteasca de acele zile ingrozitoare prin care au trecut locuitorii orasului.
Münster este insa cunoscut in primul rand ca "orasul bicicletelor", sunt vreo doua si ceva pe cap de locuitor. Incredibil! Pur si simplu, e plin de biciclisti - orasul nefiind foarte mare, nici nu ai nevoie de masina. Desigur, pista pentru biciclisti chiar exista si este foarte respectata, atat de pietoni, cat si de masini (in intersectii). La fel, nenumarate parcari speciale pentru biciclete, prin tot orasul. (Felician Scorobete, Foto: Felician Scorobete)
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga premii constand in 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. 
Asteptam materialele tale pe adresa