Imaginatie si actiune: Cleopatra Lorintiu

Imprimare

Scriitoare, jurnalista, realizatoare de televiziune si, pentru o perioada, diplomat roman, Cleopatra Lorintiu este o personalitate oarecum atipica a vietii culturale romanesti de astazi. Cu toate ca a urmat cursurile Facultatii de Cibernetica Economica a Academiei de Studii Economice din Bucuresti, pasiunea sa pentru scris, pentru literatura, care a iesit la iveala inca din copilarie, a avut castig de cauza si i-a calauzit drumul in viata. A publicat poezie, proza, literatura pentru copii, eseuri, interviuri, critica literara, cronica de film, arte plastice, teatru si muzica, memorialistica si note de calatorie. A devenit cel mai tanar membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, in anul 1979, la doar 22 de ani. Alaturi de cariera literara, si-a cladit o cariera in jurnalism. Insa activitatile sale acopera si alte domenii, caci pofta de activitate si de actiune a scriitoarei a fost si este cu adevarat remarcabila!

Primii pasi literari
Cleopatra Lorintiu s-a nascut in anul 1957, in localitatea Nasaud, in zona Vaii Somesului Mare. Si-a petrecut copilaria in acele locuri deosebit de frumoase, in Nasaud, Anies, Bistrita, locuri care se vor regasi in creatiile sale literare de mai tarziu. Parintii ei aveau o mare pasiune pentru carte si pentru poezie, fapt care a influentat-o de mica. Poate ca de aceea a inceput sa scrie de foarte devreme – a debutat la doar 11 ani, atunci cand a trimis prin posta o povestire la Radiodifuziunea Romana, pentru un concurs al emisiunii Noapte buna, copii!, castigand premiul al treilea. De mentionat ca participantii erau, desigur, adulti, iar cei din redactie au aflat ca era vorba de un copil de clasa a cincea abia dupa jurizare!
A urmat scoala si liceul din localitate, obtinand premiul intai timp de 12 ani. Tot acolo, in revista scolii, si-a publicat primele creatii, poezii si povestiri, care ulterior au fost trimise la Revista de literatura pentru elevi. In adolescenta, incep sa ii apara primele texte in revistele pentru copii (Cutezatorii, 1972) si debuteaza in presa literara in anul 1972, publicand in revista Tribuna. Urmeaza o serie de texte publicate in reviste literare si antologii: Steaua, Familia, Tribuna, Amfiteatru, Viata studenteasca, Cronica, Orizont, Convorbiri literare, Ramuri, Luceafarul, Tribuna Romaniei etc. Vin apoi premiile la Concursul National de Poezie pentru Tineri – premiul I in 1975 si 1976, si la Concursul National de Poezie Nicolae Labis (premiul I in 1977). Deja din liceu, Cleopatra Lorintiu trimite poezie la unele edituri. Debuteaza editorial in anul 1978 cu volumul Regina cu pasi furati, publicat de Editura Dacia.



In cautarea unei cariere jurnalistice
Dupa facultate, Cleopatra Lorintiu a fost repartizata la un centru de calcul din Bucuresti, insa dorinta sa majora era de a se angaja in presa literara si de a deveni scriitor profesionist. Din pacate, vremurile nu erau propice pentru asa ceva. In ciuda incercarilor repetate de a se angaja in presa, in pofida sutelor de articole publicate, nu a reusit acest lucru, din cauza "dosarului" sau. Partidul Comunist Roman considera ca mama sa, Eleonora Leonte, avea "origine de chiabur", fapt pentru care, de altfel, fusese obligata sa-si intrerupa studiile de Drept incepute in Iasi. In realitate, bunicul Cleopatrei (tatal mamei sale), decorat in Primul Razboi Mondial, fusese padurar in regiunea Dolhasca si avusese unsprezece copii. Nici vorba de chiabur... Ion Cristoiu, care pe vremea aceea era redactor-sef adjunct al suplimentului SLAST, reuseste sa o angajeze pe Cleopatra Lorintiu ca redactor suplinitor temporar, insa doar pentru trei luni. Timp de opt ani, scriitoarea traieste din colaborari in presa, la radio si din cartile pe care reusea sa le publice.
Abia dupa Revolutia din 1989 isi vede visul cu ochii, pasind cu adevarat in presa. Mai exact, in asa-numita "presa mare", importanta, "centrala". Devine sef al Sectiei Cultura si Invatamant din cadrul redactiei Dimineata, apoi ajunge la agentia Rompres, la Mondorama si devine redactor-sef al revistei pentru femei Ana. Din anul 1992 incepe sa realizeze o emisiune de televiziune proprie pentru romanii din diaspora, Suflet romanesc, difuzata pe canalul etnic Cable 32 din Statele Unite. Profitand de noua deschidere sociala si culturala din Romania, dupa experienta americana, activitatea sa devine din ce in ce mai intensa in tara. Infiinteaza o editura proprie, Luna Editorial House, unde publica volume proprii si ale unor autori romani. Calatoreste mult, in tari indepartate (China, Thailanda, Maroc, Venezuela etc.), unde realizeaza interviuri. Dorindu-si sa realizeze documentare cu si despre romanii care traiesc in alte tari, se angajeaza in anul 1994 la TVR, in cadrul redactiei pentru strainatate, apoi pune umarul la crearea postului TVR International, devenind redactor-sef al Redactiei Productie pentru Strainatate.

Batalia pentru literatura
Dupa obtinerea primelor premii literare, Cleopatra Lorintiu incepe sa fie prezenta la intalniri literare importante. In 1976, fiind studenta in anul intai, citeste poezie in Cenaclul Amfiteatru, la invitatia poetei Constanta Buzea si a criticului literar Laurentiu Ulici, precum si in Cenaclul Luceafarul, la Casa Scriitorilor, fiind prezentata de poetii Ion Gheorghe si Grigore Hagiu. Revistele Luceafarul si Amfiteatru incep sa ii publice grupaje de poezii, iar la scurta vreme dupa aceea castiga premiul de debut al Editurii Dacia cu un grupaj de poeme. Printre scriitorii clujeni care au sprijinit-o in acest demers se numara Aurel Rau, Ion Oarcasu, Petre Poanta, Adrian Popescu si Al. Caprariu, care era si directorul editurii. Dupa debutul cu volumul Regina cu pasii furati (1978), primit favorabil de critica, ii apare o carte de versuri pentru copii, la Editura Ion Creanga, intitulata Ora culorilor. Tot acolo, dupa mari eforturi din partea editorilor, i se publica o carte de proza in anul 1979, Libeluliada. Din aceasta carte au fost preluate multe povestiri pentru radio, in lectura unor mari actori, regasindu-se in Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Romane, iar altele figureaza in bibliografia scolara. In anul 1981 apare cartea sa de referinta, Peisajul din care lipsesc poeme, la Editura Cartea Romaneasca, primita de critica literara ca un eveniment.
Cu toate ca incercarile de a deveni jurnalist raman fara rezultat, din cauza "dosarului", Cleopatra Lorintiu are satisfactia de a deveni scriitor profesionist, prin intrarea in Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, la Sectia Poezie. Un statut incomod pentru autoritatile vremii. In aceasta perioada, scriitoarea traduce povestirile lui Kenneth Grahame, pe care le publica la Editura Ion Creanga, sustine o rubrica de cronica de carte straina in revista Luceafarul si publica poezie, proza, schite si fragmente de roman in suplimentul SLAST.
Cleopatra Lorintiu a publicat in jur de douazeci de carti, unele dintre ele dupa indelungate "lupte" cu cenzura comunista. Altele asteapta inca sa fie publicate. Este cazul romanului Abandon, care in 1984 era considerat de catre autoritati "deranjant, trist si incitator", fiind respins de la publicare in mai multe randuri. Intre 1984 si 1987, scriitoarea a rescris acest roman de patru ori, insa cenzura tot nu l-a acceptat spre publicare la Editura Eminescu, catalogandu-l drept "pesimist" si "inadecvat".
In 1984 publica o culegere de schite, Vesti din Molidia, premiata de Asociatia Scriitorilor din Bucuresti. In 1985 ii apare volumul de poeme Terasa cu oleandri, la Editura Dacia. Albumul memorial Nicolae Labis, la care lucreaza impreuna cu poetul Gheorghe Tomozei, este publicat nesemnat, sub forma de almanah literar – textele Cleopatrei Lorintiu din interior sunt semnate C.L. In octombrie 1989, la final de regim comunist, ii apare cartea de amintiri, eseuri si note de calatorie Exista un limpede loc. Rescrisa de trei ori si cu o serie de pasaje cenzurate, mai ales dintre cele care faceau referire la istorie, cartea este dedicata Nasaudului si Bistritei, Vaii Somesului si Muntilor Rodnei, locurile copilariei sale si are un mare succes de public si de critica.
Dupa anul 1989, Cleopatra Lorintiu publica mai multe carti, printre care Fetita care eram, romanul Iubirea nu trece, Cineva din trecut (poezie si proza), O lumina suplimentara (eseuri si interviuri), Suflu efemer (poezie), si un grupaj de poeme intr-o antologie de poezie publicata la Moscova, precum si in alte antologii. De asemenea, are numeroase intalniri cu cititorii, in diferite orase din tara, dar si la Chisinau. Cel mai recent roman al sau, Palaria de pai, a fost publicat la Editura Eikon in anul 2013.

O personalitate atipica, cu activitati multiple
In anii 1990 si 2000, Cleopatra Lorintiu a avut o activitate prodigioasa, pe mai multe planuri si in mai multe directii. A publicat articole in presa, a publicat carti, a infiintat ECART, suplimentul literar-artistic al coditianului Economistul, a colaborat cu diferite reviste si a lucrat pe post de consilier editorial pentru Editura Quadrat. De asemenea, a fost consilier al Fundatiei Copiilor Superdotati Henri Coanda si a infiintat Fundatia Culturala Gheorghe Tomozei, al carei obiectiv este sustinerea tinerilor scriitori si jurnalisti si apararea mostenirii culturale. Fiind o persoana foarte activa si interesata de social, s-a implicat in activitati non-guvernamentale si in organizarea unor evenimente si conferinte internationale.
Intre anii 2000 si 2006, viata profesionala a Cleopatrei Lorintiu s-a imbogatit cu o noua activitate, si anume in domeniul diplomatiei. In aceasta perioada, a avut functia de atasat al Ambasadei Romaniei din Franta, ocupandu-se de afaceri politice, comunicare si presa, invatamant, cercetare, viata asociativa si problematica diasporei. Fiind foarte interesata de geopolitica si de geostrategie, a participat la think tank-uri importante (Europe 2020, IPSE, Club Grand Europe etc.), precum si la conferinte internationale pe teme ca pacea, drepturile femeilor, libertatea presei, apararea persoanelor defavorizate sau lupta impotriva traficului de persoane.
Reprezentand un domeniu subsumat comunicarii si inrudit cu jurnalistica, relatiile publice nu puteau lipsi din "portofoliul" scriitoarei, care a activat si in domeniul imaginii publice, lucrand pentru unele organizatii non-guvernamentale si companii comerciale, precum si pentru Asociatia Romana pentru Patrimoniu. Fiind convinsa ca, pentru copiii care traiesc la tara si care nu au acces la informatie, cartile sunt esentiale, Cleopatra Lorintiu a donat o parte importanta din biblioteca sa personala si din arhiva scriitorului Gheorghe Tomozei, care i-a fost sot, comunei Domnesti din judetul Arges, unde a fost creata o biblioteca ce poarta numele poetului.
Dupa etapa diplomatiei, Cleopatra Lorintiu a scris, a realizat emisiuni pentru TVR 3, iar din 2013 a intrat in Redactia Alte Minoritati a Societatii Romane de Televiziune. Este editor-sef al publicatiei Zaman (editia in limba romana) si este corespondent al centrului de cercetare Observatoire d’Etudes Geopolitiques din Paris.
In anul 2010, Cleopatra Lorintiu primeste Premiul de Onoare pentru Integralitatea Operei Naji Naaman, decernat pentru operele cele mai emancipate din punctul de vedere al stilului si care isi propun revigorarea si dezvoltarea valorilor umane de catre Fundatia Naji Naaman din Liban. Tot in 2010 ii este decernat premiul "Romania tainica" de catre Asociatia Romana pentru Patrimoniu pentru doua filme documentare despre Artur Silvestri difuzate pe TVR 3. În 2011 si 2012 obtine alte doua premii la Festivalul de Film Documentar de Arta "Dokument Art":  Premiul pentru Film de Cultura si Premiul pentru Portret Cinematografic. In prezent este si membru al UCIN, Asociatia Scenaristilor din Romania.
Cleopatra Lorintiu se considera in primul rand poeta, insa ar fi prea putin sa spunem ca este doar atat. Multiplele fatele ale operei sale scriitoricesti, precum si nenumaratele si variatele emisiuni de televiziune si articole de presa ne dezvaluie o personalitate deosebit de complexa si profund implicata in viata reala a societatii in care traim. Activitatile extraliterare, de la demersurile non-guvernamentale pana la diplomatie, vin sa confirme acest aspect. In cazul Cleopatrei Lorintiu, imaginatia si visul se impletesc, in mod organic si armonios, cu realitatea si viata activa. (Foto: cleopatra-lorintiu.net)

http://www.europosud.ua/
europosud.ua/