Nadia Comaneci, o prezenta sportiva desavarsita

Imprimare

Oriunde ai calatori in aceasta lume, indiferent de destinatia aleasa, unul dintre lucrurile pentru care vei fi intotdeauna felicitat este impartirea nationalitatii cu una dintre cele mai cunoscute personalitati autohtone. Nadia Comaneci reprezinta insa mai mult decat un simbol, reprezinta de fapt vocea reusitei privita prin prisma sportului, numele ei fiind emblematic de-a lungul istoriei gimnasticii.
Numele Nadiei Comaneci ne starneste multora dintre noi o serie de amintiri pe care nu credeam ca le vom trai vreodata. Nascuta la Onesti, Nadia a concurat pentru prima data pentru Romania in anul 1970. De atunci a urmat o lunga serie de participari si premii la diverse competitii sportive in ceea ce priveste gimnastica. Nadia a excelat in acest domeniu, iar marturie stau nenumaratele medalii pe care ea le-a castigat la diverse categorii precum individual compus, paralele inegale, barna sol sau in competitiile pe echipe.

Cei mai multi dintre noi ne-o amintim pe Nadia Comaneci ca fiind starul fara precedent al competitiei de la Quebec, Montreal, din anul 1976, atunci cand in cadrul Jocurilor Olimpice de vara Nadia reusea sa primeasca nota zece din partea juriului (si nu o data, ci de 7 ori), pentru o prestatie de neegalat. In acest fel, Nadia reusea sa devina prima gimnasta care isi atribuie nota maxima, lucru care nu se mai intamplase niciodata pana atunci, acest lucru fiind meritul ei si al antrenorilor sai deopotriva. Fireste, daca ne gandim si la iubitorii de pariuri sportive din acea perioada, si facem referire la cei care au pariat pe aceasta competitie, cel mai probabil niciunul nu s-ar fi gandit ca un asemenea lucru ar putea fi posibil.
Momentul de cumpana al Nadiei s-a inregistrat in anul 1978, atunci cand anumite probleme si-au spus cuvantul in cadrul Campionatului Mondial, pozitia a 4-a obtinuta la acel moment fiind una nesatisfacatoare, insa nicidecum una care sa o opreasca pe Nadia din a mai concura.
Drept urmare, in anul 1979 Nadia, revenita in forma, reuseste sa castige cel de-al treilea titlu european la proba de individual compus, ceea ce ii va conferi din nou un merit, dar si un nou record doborat. Nadia devine prima sportiva care reuseste performanta de a castiga de 3 ori acest titlu, iar aceste lucruri nu au fost uitate nici pana astazi.
Punctul de retragere a marii gimnaste este anul 1980, atunci cand Nadia participa la Jocurile Olimpice de la Moscova, si cand conditiile ii sunt din nou potrivnice, insa nu pana intr-acolo incat aceasta sa fie prejudiciata. Asteptarea notei juriului este unul dintre momentle delicate ale competitiei, insa finalul este unul nemaipomenit, Nadia reusind sa castige o noua medalie de aur la sol, insa si una de argint, la probele pe echipe.
In ciuda retragerii, Nadia mai cocheteaza si acum cu gimnastica, ea lansand in anul 2003 o carte ce poarta numele de Letters to a Young Gymnast (Scrisori catre o tanara gimnasta). La acest moment Nadia este implicata in mod direct in conducerea anumitor foruri ce au legatura directa cu sportul in general si cu gimnastica in special, putand numi astfel: functia de vicepresedinte a Consiliului Director al Special Olympics, functia de presedinte onorific al Federatiei Romane de Gimnastica, functia de Presedinte Onorific al Comitetului Olimpic Roman, dar si rolul de ambasador al sporturilor romanesti.
Ce este cel mai interesant este faptul ca Nadia a reusit sa pastreze un stil de viata exceptional chiar si dupa incheierea activitatii sale in acest domeniu, ea fiind deja cunoscuta ca antrenoare a tinerelor care doresc sa faca din gimnastica performanta cu adevarat. Pentru noi insa, Nadia ramane o adevarata emblema, dovada vie a faptului ca nota zece in gimnastica poate fi acordata, insa numai daca ambitia si devotamentul, dar si placerea de a face ceea ce iti place se ridica la nivelul acestei valori.