Mi-aduc aminte cu drag de vremurile copilariei mele! Imi dau seama cat de pline de adevaruri erau povestirile lui Creanga, care ne-au fascinat pe toti. Invatam bine la scoala, iar visul meu era sa devin profesoara. Imi amintesc cum in vacante adunam copiii din sat si mergeam pe un deal cu multa verdeata si padure si ce jucam de-a scoala. Eu, bineinteles, eram profesoara!
Si ei isi aduc in ziua de azi de acea perioada frumoasa si de cate ori merg la tara ne amintim impreuna de toate intamplarile copilariei...
Luam cu noi mancare sa ne ajunga toata ziua, mancam alune din padure si alergam ca nebunii... Vremuri frumoase pe care le povestesc si copiilor mei...
Nu s-a realizat nimic din ce-am visat atunci, doar atat, mi-am construit familia pe care mi-o doream foarte mult! (Camelia Bizadea)