Sarbatoarea Pastilor simbolizeaza pentru mine innoirea vietii de zi cu zi. Curatarea casei, innoirea hainelor si o baie rituala inainte de mersul la biserica sunt toate marci ale noului inceput. Toata lumea, bogata sau saraca, se imbraca in hainele sale cele mai bune si merge la slujba de la miezul noptii.
Lumanari sunt aprinse pentru fiecare persoana in timpul acesteia, iar oamenii pleaca cu lumanarile inca aprinse, pentru a aduce lumina in casele si apartamentele lor. Se spune si ca lumanarile aprinse opresc fulgerul si tunetul de la ranirea oamenilor pe drumul spre casa.
Odata ajunsi acasa, romanii continua sarbatoarea traditionala, cu o masa care include specialitati ca pasca, cozonac, drob , friptura de miel, branzeturi sau pandispan .Maiestria incondeierii oualor de Pasti este o traditie din cele mai vechi timpuri ale romanilor.
Credinta ca ouale reprezinta sursa vietii a dus la legarea oualor de anumite ritualuri de inviere a naturii si in cele din urma la legarea Pastelui de acestea. Romanii pictau ouale in mod traditional cu rosu si le decorau ornamental. In timp, alte culori au inceput sa fie folosite, transformand vopsirea oualor intr-o forma de arta. Astazi, oua adevarate sau din lemn sunt pictate cu desene complexe sau decorate cu diverse podoabe si puse la vanzare pe durata intregului an.
Impistritul oualor este un obicei practicat in zona Bucovinei. In Saptamana Mare, incepand cu ziua de marti pana vineri, pe langa simpla vopsire, se practica fie incondeierea cu pensula, fie impistritul, folosindu-se ceara. Cu timpul, tehnica incondeierii oualor a ajuns la nivel de arta. Desi femeile sunt cele care se ocupa de infrumusetarea lor, exista, insa, si exceptii cand familii intregi cunosc si practica acest mestesug. In zona Bucovinei traditiile supravietuiesc cu greu schimbarilor, insa exista oameni care duc mai departe mestesugul impistritului si care isi invata cu drag si cu rabdare copiii tainele incondeierii oualor. (Cristi Cristi)