Reciclarea, o problema cotidiana in Romania

Imprimare

Incercam sa ne aliniem cerintelor Comunitatii Europene si ne laudam zi de zi ca suntem membri ai acestei Uniuni. Dorim o viata mai buna, un trai ca in tarile Europei Apusene, conditii ca in tari precum Germania sau Elvetia, dar ne limitam de cele mai multe ori la a gandi ce trebuie sa facem sau a pune ideile pe hartie. In cel mai bun caz atragem niste bani europeni care se duc pe cu totul altceva decat pe ce trebuie in realitate... E trist, dar asta este cruda realitate din Romania. Domeniul reciclarii si colectarii selective a deseurilor nu face exceptie de la acest lucru. In Germania, fiecare cetatean colecteaza selectiv sticla, metalul, deseurile din plastic, hartia si cartonul si in cele din urma deseurile menajere, biodegradabile, care ajung intr-un final in gropile de compost pentru bioenergie. Pentru primele categorii de materiale reciclate cetatenii primesc in schimb o suma simbolica de bani, dar consider ca si daca nu ar primi, constiinta le-ar dicta in continuare sa faca acelasi bine pentru natura.

In Romania si mai exact in orasele mari ale tarii precum Bucurestiul sau precum propriul meu oras, Brasov, reciclarea se face la cote foarte reduse si putini locuitori se obosesc sa colecteze selectiv si sa recicleze. Avem containere pentru colectarea selectiva a hartiei si cartonului (reciclam si salvam padurea de la a fi taiata abuziv), a PET-urilor si a dozelor metalice, precum si a sticlei (protejam mediul de substante cu perioade de degradare foarte mari, ce pot deveni hazarde pentru sol, plante ori vietuitoare). Din pacate, ele sunt foarte putine, iar numarul lor continua sa scada in Brasov, nemaifiind inlocuite atunci cand se deterioreaza. Pentru sticla, spre exemplu, mai sunt maximum doua in toata zona centrala a orasului + cartiere limitrofe centrului.
Problemele mari care apar sunt multe. In primul rand apare o problema la nivel de constientizare in randul inhabitantilor marilor orase. Desi avem aceste containere speciale, pozitionate de cele mai multe ori chiar langa ghenele de gunoi, oamenii nu le folosesc si arunca cartonul sau plasticul tot la gunoiul principal, care ar trebui sa fie biodegradabil. Ba mai mult, se arunca acolo si deseurile electrocasnice, baterii sau becuri, in ciuda multor campanii facute de organizatii precum Ro-Rec si menite sa atraga atentia asupra raului facut mediului natural pe aceasta cale. Tombolele sau banii dati romanilor inapoi au mai redus insa acest fenomen.
Din pacate, am mai constatat si blocarea accesului la aceste containere de colectare selectiva, de catre soferi care nu mai au unde sa isi parcheze masinile in oras decat in dreptul deschiderilor acestora. Vorbim aici atat de accesul cetatenilor, cat si al masinilor care vin sa ridice containerele. De multe ori acestea se umplu repede si nu pot fi golite. Avem, ce-i drept, putine locuri de parcare in cartierele din zonele imediate centrului in Brasov. Sa nu ii uitam, de asemenea, pe cei care s-au obisnuit in sezonul cald sa isi faca veacul la tomberoane, majoritatea de etnie roma, si care au deprins un obicei de a taia (de cele mai multe ori fundul) containerelor de plastic si a-si umple niste megasaci cu PET-uri pentru a primi bani in schimbul lor... jalnic, dar asta e tara in care traim.
Nu in ultimul rand, as dori sa mai trag un semnal de alarma asupra angajatilor magazinelor de cartier sau mai mari care prefera sa arunce ambalajele din carton sau plastic la tomberon decat sa le puna la containerul de reciclare. In Brasov, angajati ai unor firme mari precum Carrefour (reteau de marketuri sau magazine Express) sau Sergiana procedeaza astfel saptamana de saptamana. Oare asta este politica acestor firme in domeniul reciclarii?
Camera Deputatilor a adoptat proiectul de lege privind salubrizarea, care stabileste obligativitatea colectarii selective a deseurilor, proiect initiat inca din 2010 de catre senatorul Petru Filip. Astfel, potrivit proiectului, autoritatile locale au obligatia sa implementeze un sistem de colectare separata a deseurilor, cel putin pentru: hartie, mase plastice, metale si sticla.
Dorim o tara europeana? Hai sa facem mai mult pentru mediul in care traim!!! Cu siguranta putem... (Razvan Ciubotaru)