Manastirea Sfantul Proroc Ilie din Toplita, ctitorie a primului patriarh roman

Imprimare

Asezata intr-o splendida gradina, manastirea din Toplita, judetul Harghita, a cunoscut, de la inceputurile ei si pana in zilele noastre o ampla si permanenta dezvoltare. Gandul intemeierii acestei manastiri a luat nastere in anul 1911, pe cand Patriarhul Miron Cristea era Episcop de Caransebes. In anul 1910, frumoasa bisericuta de lemn, construia in anul 1847, a fost adusa din comuna vecina, Stanceni, (sat vestit pentru mesterii in prelucrarea lemnului) pana la Toplita. In ziua Sfantului Proroc Ilie (20 iulie 1928), Patriarhul Miron Cristea a adresat Episcopului Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului si Clujului, pe teritoriul carei eparhii se gasea atunci localitatea Toplita, o scrisoare, care cuprindea toate relatiile si datele privitoare la viitorul asezamant.

Desi relativ modesta ca dimensiuni (lungimea este de 14 m, iar latimea de 5 m), biserica se impune totusi ca o constructie de o deosebita frumusete arhitecturala. Ea imbina armonios mostenirea strabuna - forma poligonala a pronaosului, intalnita atat in Transilvania, cat si in Moldova - cu noutatile constructive ale mesterilor moldoveni din secolul al XVIII-lea. Sfintirea manastirii s-a facut in ziua de duminica, 21 octombrie 1928, in prezenta ctitorului ei, Patriarhul Miron Cristea, care a marturisit: Am mai facut aceasta si din datoria ce am simtit-o fata de parintii mei, George si Domnita, tarani, ingropati aici, ca voi sa veniti aici si sa va inchinati la piatra mormantului lor, aducandu-va aminte ca ei au dat pe primul Patriarh al Romaniei si mergand acasa, sa va trageti de la gura, ca sa puteti ingriji de cresterea copiilor vostri, dandu-i la scoala, ca nu se stie in care din copiii vostri, azi desculti, se ascunde un om mare.
Expozitia permanenta a muzeului manastirii cuprinde un important fond de icoane pe lemn, datand din secolul al XVIII-lea. Dintre acestea mentionam, in chip deosebit, fragmentele tamplei bisericii Manastirii Doamnei, pictata in anul 1755, de mesterul zugrav Andrei din Sunfalau, precum si icoanele imparatesti pictate de acelasi zugrav. Icoane pe lemn de o valoare asemanatoare si tot de la mijlocul secolului al XVIII-lea provin de la vechile biserici din Toplita si Stanceni. Unele dintre icoanele expuse au fost pictate de un alt renumit mester transilvanean, Pavel Dumbravean. Icoanele pe lemn din secolul al XVII-lea si din primele decenii ale veacului urmator sunt legate in mod direct de arta iconografica ortodoxa din centrul Transilvaniei, lucrari similare fiind frecvente in bisericile din satele de pe Mures si Tarnave.
Ziua de 20 iulie a devenit hramul Manastirii Sfantului Ilie. Cu aceasta ocazie, aici isi dau intalnire pelerini din Maramures, Moldova, Tara Barsei, din tinuturile Nasaudului si din strainatate. Atmosfera acestor intalniri este emotionanta, ele constituindu-se, de fiecare data, in minunate prilejuri de inaltare sufleteasca pentru toti participantii. Cand drumurile va poarta in Harghita, popositi si la aceasta manastire din Toplita care poarta, peste timp, semnele credintei noastre!
Sursa: Antena Satelor