Palatul Telefoanelor, simbol al Bucurestiului interbelic

Imprimare

Palatul Telefoanelor din Capitala a fost construit intre anii 1929 si 1933, in stilul Art Deco, modern, imitand arhicunoscutele turnuri newyorkeze. Alegerea nu a fost intamplatoare deoarece telefonul, la acea vreme, era un simbol al progresului. Imobilul, cu o inaltime de 52,5 de metri, a fost construit pe o structura de otel provenit de la uzinele Resita. Inaugurarea palatului, situat pe Calea Victoriei, a avut loc in anul 1934, in prezenta regelui Carol al II-lea.

Cladirea palatului a fost cea mai inalta din Bucuresti pana la constructia impunatoarei Casa Scanteii, intre anii 1952 si 1957. Ridicarea cladirii a fost insotita de scandaluri, intrucat constructia s-a facut in locul Terasei Otetelesanu, loc de intalnire al artistilor si scriitorilor, una dintre cele mai populare gradini din Bucuresti. Multi artisti si-au facut debutul pe scena terasei, disparitia acesteia i-a facut sa-si mute locul de intalnire, nu fara regrete, la Capsa. Cladirea a rezistat cutremurelor si celui de-al Doilea Razboi Mondial si a fost preluata, in perioada comunista, de catre Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor, dupa ce Societatea de Telefoane a fost nationalizata. Intre anii 1995 si 2005 au avut loc consolidari si renovari ale cladirii. In prezent, Palatul Telefoanelor apartine companiei Telekom. Edificiul, un simbol pentru industria de comunicatii, este pe lista monumentelor istorice din anul 2004.
De-a lungul anilor, in Bucuresti s-au construit numeroase cladiri interesante. Unele dintre ele au supravietuit trecerii timpului, altele au fost victime ale cutremurelor sau bombardamentelor. Istoria cladirilor poate spune multe despre civilizatia noastra, este important sa o cunoastem, este istoria romanilor de pretutindeni. Palatul Telefoanelor este o cladire emblematica pentru Bucurestiul interbelic. Sa nu trecem pe langa el nepasatori! (Radu-Cristian Rosu)