Duminica, 3 Jul

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Romania Mea Articole despre Romania mea Barajul Gura Apelor din Masivul Retezat

Barajul Gura Apelor din Masivul Retezat

Email Imprimare

Barajul Gura Apelor din Masivul Retezat a fost construit in anii 1970-1980, fiind la acea vreme unul dintre cele mai mari din Europa. Daca lacul de acumulare nu ar fi existat, potrivit specialistilor, efectele celei mai puternice viituri petrecute in Retezat, soldata cu moartea a 14 oameni, ar fi fost inimaginabil mai dezastruoase. Barajul Gura Apelor a fost inaugurat in 16 aprilie 1986, dupa 11 ani in care s-a muncit la constructia lui. Zeci de kilometri de galerii au fost sapati in munte pentru a devia cursul paraielor din Retezat spre lacul de acumulare. La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de arondamente si miez de argila din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de mineri si constructori au fost implicati in cel mai mare proiect hidroenergetic realizat in istoria judetului Hunedoara: constructia Barajului Gura Apelor din Masivul Retezat.

Barajul Gura Apelor (sau Gura Apei) a fost construit la marginea Parcului National Retezat, la capatul unui drum de 40 de kilometri ce porneste din Hateg si se afunda in munte. In vremea inaugurarii lui, in 16 aprilie 1986, era cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) si argila din Europa, iar potrivit reprezentantilor Hidroconstructia, dimensiunile intregului baraj le intrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops. Povestea construirii barajului din Retezat, situat in zona Lapusnic, a inceput in 1974, cand statul roman a decis, prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 759, amenajarea hidroenergetica a Raului Mare - Retezat, care avea sa cuprinda Barajul Gura Apelor, Hidrocentrala Subterana Retezat si Hidrocentrala Clopotiva. Un an mai tarziu au inceput lucrarile la baraj.
„Dupa aproape 11 ani de activitate, in care s-au daltuit in granitul muntilor zeci de kilometri de galerii si s-a inaltat in calea apelor un baraj de anrocamente si miez de argila, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, isi inchide portile galeria de deviere si apele Raului Mare Retezat sunt zagaduite. Atunci a inceput acumularea apelor in lacul care va avea in final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apa si o suprafata de 420 de hectare”, informa Hidroconstructia. O luna mai tarziu a fost pusa in functiune Uzina Hidroenergetica Retezat, cu o putere de 335 MW, si apoi Centrala de la Clopotiva, de 14 MW, situata in aval. In primii ani de la inceperea constructiei barajului, galeriile din munte au fost sapate cu unelte rudimentare. Din 1980, in premiera in Romania, s-a adoptat metoda de excavare mecanizata prin introducerea unei masini de forat Robbins, cu un avans mediu de 174 de metri pe luna si maximum 330 de metri pe luna. Instalatia de forat moderna a fost folosita la aductiunea principala a barajului.
Galeria subterana are o lungime de 18,5 kilometri si o inaltime de aproape cinci metri. Pe traseul ei, colecteaza apele paraielor Netis, Bodu si Valea Mare, pe care le revarsa in baraj. Galeriile trec pe sub rezervatia stiintifica. O alta aductiune a lacului de acumulare Gura Apelor preia apele a 12 paraie de pe versantul nordic al Retezatului, printr-un sistem de galerii subterane cu o lungime de peste 30 de kilometri. Potrivit inginerilor de la Hidroconstructia, initial s-a prevazut captarea a 21 de afluenti cu un debit mediu total de 5,13 metri pe secunda. La interventia Academiei Romane pentru prezervarea si protejarea mediului in Parcul National Retezat si Rezervatia Stiintifica Retezat, s-a renuntat la noua captari, ramanand un debit mediu de 3,80 metri pe secunda. Cele 12 paraie captate sunt: Lancitiu, afluent Rau Barbat, Rau Barbat, Raul Alb, Parosul Mic, Paros, Beagu, Obarsia Nucsoarei, Nucsoara, Ciurila, afluent Rausor si Rausor. Debitul lor este transportat prin aductiunea secundara subterana, la care se adauga un canal de 329 de metri, construit in completarea ei. Ultimul tronson al aductiunii Rausor - Gura Apelor are o lungime de 13.780 de  metri si trece prin munte, pe sub Rezervatia Stiintifica Gemenele - Retezat, informeaza Hidroconstructia.
Lacul de acumulare Gura Apelor are o adancime maxima de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri si o inaltime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 fata de nivelul marii, barajul are o latime la baza de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri. Drumul care il traverseaza ii duce pe turisti la Poiana Pelegii, locul de pornire a mai multor trasee turistice din Parcul National Retezat. Barajul Gura Apelor a fost construit din aroncamente (bolovani si pietris), grohotis, argila, granit, roci stancoase. Amenajarea hidroenergetica Raul Mare - Retezat, reprezentata de Barajul Gura Apelor si hidrocentralele Retezat si Clopotiva, are o putere instalata de 349 MW si o energie medie multianuala de 630 GWh. Are ca rol atat producerea de energie electrica, cat si regularizarea cursului Raului Mare si atenuarea undelor de viitura. In avalul barajului, in depresiunea Hategului, ulterior au mai fost construite noua hidrocentrale, care au o putere instalata totala de 134,3 MW si asigura o productie medie anuala a energiei de 193,4 GWh. Potrivit reprezentantilor Hidroconstructia, lacul contribuie la atenuarea viiturilor pe Raul Mare. Daca barajul nu ar fi existat, torentele ar fi avut efecte devastatoare pentru comunitatile de pe Valea Streiului.
Cea mai mare tragedie provocata de viituri in zona Retezatului s-a petrecut in 12-14 iulie 1999. Atunci, in masivele Retezat, Godeanu si Tarcu au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al caror varf, inregistrat in dimineata de 12 iulie 1999, a insemnat un debit de peste 1000 de metri cubi de apa pe secunda. Dezastrul din 1999 Caracterul violent al precipitatiilor din noaptea de 11/12 iulie 1999 a provocat o torentialitate fara precedent in intreaga parte montana a vaii Raului Mare si pe afluentii acestuia. Pe cateva vai au fost cazuri in care torentii au antrenat deluviul pana la roca de baza tarand totul in albia Raului Mare, pe drumurile de acces sau pe platformele de organizare de santier din colonia Barajului Gura Apelor. In sectiunea coloniei din avalul Barajului Gura Apelor s-au produs patru torenti principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuintelor coloniei. Torentul a spalat deluviul pana la roca, a dezradacinat copaci si a tarat totul pe platforma locuita a coloniei. Copaci si bolovani imensi au izbit si strapuns dintr-o parte in alta peretii a doua baraci locuite, situate in dreptul torentului. Au fost omorati 14 oameni, printre care au fost si copii. Nenorocirea s-a produs in timpul noptii de 11/12 iulie 1999, moment in care toata lumea dormea, reactia de aparare impotriva dezastrului fiind practic nula, scria inginerul Augustin Vlaiconi, in articolul Viitura din iulie 1999 produsa in Retezat, publicat in revista de specialitate Energetica.
Potrivit relatarilor inginerului, pe drumul de acces de la Brazi la Barajul Gura Apelor s-au produs numeroase blocaje, care au impiedicat echipele de interventii. Prima legatura cu barajul s-a facut cu ajutorul elicopterelor la 12 si 13 iulie 1999. Zona de albie din avalul Coloniei a fost complet acoperita de torentul de pe Paraul Negru, apa fiind deviata pe traseul soselei de acces si aceasta suprainaltata cu circa un metru de aluviuni. De asemenea, podul peste Raul Mare din avalul coloniei a fost complet blocat cu aluviuni. Lucrarile de reparatie pentru remedierea consecintelor viiturii au costat peste 27 miliarde de lei vechi. In timpul viiturii, apa din lacuri s-a colorat in galben-maroniu, a devenit mata si vascoasa, aspect care s-a pastrat circa o luna dupa eveniment, informa inginerul Augustin Vlaiconi.
In lipsa Barajului Gura Apelor, acest debit de 1.345 de metri pe secunda nu ar fi putut fi tranzitat fara a se produce inundatii catastrofale cu pierderi materiale si umane greu de estimat. Efectele dezastrului s-ar fi extins la toata populatia si la obiectivele sociale si economice amplasate pe lunca Raului Mare si a Streiului pana la varsarea in Mures, pe sectorul Brazi - Simeria,
scria autorul articolului Viitura din iulie 1999 produsa in Retezat. Gura Apelor este cel mai mare baraj de anrocamente si miez de argila din Europa. Dimensiunile intregului baraj le intrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops. Drumul care traverseaza barajul ii duce pe turisti la Poiana Pelegii, locul de pornire a mai multor trasee turistice din Parcul National Retezat. Barajul Gura Apelor are ca rol atat producerea de energie electrica, cat si regularizarea cursului Raului Mare si atenuarea undelor de viitura. Daca barajul nu ar fi existat, torentele ar fi avut efecte devastatoare pentru comunitatile de pe Valea Streiului. Acest colos, ridicat cu eforturi deosebite, a stat in calea viiturilor, a remodelat relieful si a oferit lumina romanilor. (George V. Grigore)
Surse: wikipedia.org; adevarul.ro; pensiunearetezat.ro; gohunedoara.com; welcometoromania.ro; glasul-hd.ro; businesscover.ro; travelminit.ro; clopotiva.info; povestea-locurilor.ro; amfostacolo.ro, retezatul.worldpress.com; cronicavj.ro.

Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.