Marti, 18 Jan

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Romania Mea Articole despre Romania mea Abatia Carta de la Sibiu

Abatia Carta de la Sibiu

Email Imprimare

De veti vizita vecinatatile Sibiului sau ale Brasovului, puteti sa faceti o mica abatere la Abatia Carta. Aceasta nu este o simpla biserica fortificata saseasca, ci este unica manastire cisterciana din Romania! Manastirea Carta a fost construita de calugarii cistercieni din Franta - Citeaux (zona Burgundiei). In ruinele bisericii se poate vizita de asemeni si cimitirul unic al soldatilor germani cazuti in batalie in septembrie 1916 (Primul Razboi Mondial). Aici la Carta, unde in plina vara am fost intampinati cu sute de ghivece cu flori de muscata ce bordau strazile, se afla prima biserica ce imbina stilul romanic cu goticul timpuriu. Abatia Carta a fost in Evul Mediu un asezamant monahal cistercian din Tara Fagarasului, manastire filiala a Abatiei Igris.

Infiintarea abatiei de la Carta a fost datata in anul 1202, in timpul regelui Emeric. Ulterior, regele Andrei al II-lea al Ungariei a prevazut anumite privilegii pentru acest asezamant. Regele Matia Corvin a desfiintat manastirea la data de 27 februarie 1474, iar bunurile ei le-a transferat Bisericii Prepoziturii din Sibiu. Ansamblul manastirii se afla in stare de ruina, doar o capela fiind folosita pana in prezent de comunitatea evanghelica saseasca. Manastirea cisterciana Carta a detinut un rol major atat in istoria politica, economica si culturala a Transilvaniei medievale, cat si in introducerea si diseminarea artei gotice in spatiul intracarpatic. Ansamblul arhitectonic de aici figureaza pe lista monumentelor istorice din 2010, cod LMI SB-II-a-A-12348, cu urmatoarele obiective: cod LMI SB-II-m-A-12348.01 - biserica evanghelica, secolul al XIV-lea, secolul al XIII-lea, transformata in secolul al XV-lea; cod LMI SB-II-m-A-12348.02 - fatada vestica a bisericii fostei manastiri, inceputul secolului al XIV-lea - a doua jumatate a secolului al XV-lea; cod LMI SB-II-m-A-12348.03 - cloaster (partial si in substructiile casei parohiale evanghelice), secolul XIII-XVI.
Manastirea Carta (in latina Monasterium beatae Mariae virginis in Candelis de Kerch) a fost fondata la inceputul secolului al XIII-lea de catre calugarii cistercieni. Aparitia cistercienilor la Carta este legata de casatoriile regilor arpadieni. In timpul domniei lui Geza al II-lea a fost infiintata in Ungaria abatia de la Czikador, apoi, in 1179, cea de la Igris. Spre deosebire de Abatia Igris (jud. Timis; aceasta fiind prima manastire cisterciana de pe teritoriul Romaniei, fondata in anul 1179), manastirea cisterciana de la Carta a reusit sa se refaca dupa marea invazie a tatarilor din 1241, insa a fost desfiintata prin decizia regelui Matia Corvin, la data de 27 februarie 1474, deoarece localnicii din imprejurimi se plangeau mereu ca aceasta ar fi cauza atacurilor necontenite ale inamicilor. Data exacta a fondarii manastirii Carta nu este cunoscuta cu exactitate, dar Papa Honorius al III-lea a mentionat manastirea intr-un document emis in anul 1225.
Un alt document, emis la Konstanz, la 17 aprilie 1418, de regele Sigismund I al Ungariei (1387-1437) aminteste ca abatia a fost intemeiata, construita si dotata cu drepturi si privilegii de catre predecesorii sai. Calitatea de ctitorie regala maghiara rezulta si din actul desfiintarii sale, la 27 februarie 1474, efectuata ex auctoritate juris patronatus regii de Matia Corvin (1458-1490). Izvoare scrise din intervalul secolelor XIII-XV, provenite din ambianta ordinului cistercian - adunate si prelucrate de Leopold Janauschek -, dateaza actul fondarii manastirii Carta intre anii 1202 si 1203. Carta a fost catalogata sub numarul 539 ca numar de ordine dupa Janauschek. Datarea relativ exacta a intemeierii acestei manastiri cisterciene este facilitata de un document emis in cancelaria regala maghiara in anul 1223.
Din textul acestei diplome regale rezulta ca teritoriul, pe care a fost fondata si construita Abatia Carta - delimitat de raul Olt la nord, raul Arpas la est, raul Cartisoara la vest, iar Carpatii Meridionali (Muntii Fagaras) la sud -, i-a fost donat de catre regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), pentru mantuirea sufletului sau, prin intermediul lui Benedict, pe cand acesta era voievod al Transilvaniei (pro remedio animae nostre per fidelem ac dilectum nostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes). Or, acest Benedict a fost voievod al Transilvaniei intre anii 1202-1206 si 1208-1209. Constatarea permite datarea intemeierii intre anii 1202 si 1209. Intervalul de timp in care s-a putut consuma actul fondarii manastirii poate fi restrans si mai mult pe baza unei informatii oferite de statutul 21 al Capitlului General al ordinului cistercian din anul 1206. Cu aceasta ocazie este confirmata prezenta unui abate cistercian de Carta (abbas ultra Sylvas in Hungaria, filius abbatis de Egris) la Abatia Citeaux, in Burgundia, abatia-mama a ordinului cistercian. Coroborand semnificatiile acestor informatii istorice, se poate constata ca manastirea Carta a fost fondata de regele Andrei al II-lea (1205-1235) intre 29 mai 1205 si 14 septembrie 1206, respectiv in intervalul de timp cuprins intre 29 mai 1205 - ziua ridicarii lui Andrei al II-lea pe tronul Ungariei -, si 14 septembrie 1206, data la care au inceput lucrarile Capitlului General al ordinului cistercian, cand este atestat documentar primul abate de Carta.
Conventul colonizator stabilit la Carta a provenit de la abatia-mama Igris, din Campia Banatului. Raporturile de filiatie intre cele doua manastiri sunt atestate documentar in anii 1206, 1368 si 1430. Primele cladiri ale manastirii au fost ridicate, potrivit cutumelor ordinului cistercian, din materiale perisabile, probabil din lemn. Acestea pot fi datate cu relativa siguranta intre anii 1205-1206. Cativa ani mai tarziu, intre circa 1210 si 1215, in imediata vecinatate a cladirilor provizorii de lemn a fost construita o capela de piatra, asa-numitul oratoriu. Fundatiile acestei capele, cu dimensiuni reduse (cca 8-10m) si ziduri masive, au fost scoase la lumina in primavara anului 1927, prin cercetarile arheologice intreprinse de istoricul de arta si arheologul Victor Roth. Prezenta lor a fost confirmata prin cercetarile arheologice intreprinse intre anii 1983-1985. Constructia in piatra a manastirii a debutat ceva mai tarziu, in anii '20 ai secolului al XIII-lea, cel mai tarziu in jurul anului 1230, fiind realizata cu maistrii pietrari din Franta, care au ridicat o adevarata constructie gotica.
De fapt, noua biserica a avut un adevarat rol initiator si de inspiratie in arhitectura viitoarelor biserici fortificate din Transilvania. Cistercienii au fost infiintati ca ordin in jurul anului 1100 in Franta, de calugarii din ordinul Benedict; calugarii cistercieni s-au obligat sa respecte regula orat et laborat ("roaga-te si munceste!”) si de asemenea sa respecte cele trei juraminte stricte: castitatea, saeracia si ascultarea. Acestia aveau un stil de viata plin de restrictii, concentrandu-si munca doar in interesul laicilor. Au adus la Carta soiuri de vita nobila tocmai din Burgundia. Se spune ca, datorita restrictiilor la hrana, vinul era singurul care le dadea putere. Vara, calugarii de la abatia din Carta mergeau in Franta la abatia-mama din Pontigny pentru a se pune la curent cu ultimele descoperiri. Pentru a se apara mai bine impotriva inamicilor si-au construit doua grote in apropierea manastirii unde se ascundeau.
Legendele spun ca acestia ar fi sapat chiar si un tunel ce pornea de sub altarul bisericii si care ducea pana la raul Olt. Edificarea manastirii s-a realizat in doua faze principale de executie, intercalate cronologic de marea invazie tatara din anul 1241. In prima faza de constructie, care etaleaza trasaturi stilistice tributare romanicului tarziu, s-a trasat planul general al manastirii, zidurile care delimitau curtea sa interioara fiind ridicate pana la o inaltime de circa 3-4 m deasupra nivelului contemporan de calcare. Din punct de vedere stilistic, constructia arata inrudirea cu Manastirea Walkenried din Saxonia Inferioara si cu Manastirea Pannonhalma din Ungaria (amandoua aflate pe lista UNESCO a patrimoniului mondial). In anul 1260, dupa cezura provocata de invazia mongola din primavara anului 1241, lucrarile de constructie vor fi reluate sub conducerea unui nou arhitect, format in ambianta goticului matur, si cu aportul unui atelier de pietrari cu o structura eclectica. In aceasta faza are loc demantelarea vechiului oratoriu de piatra, pe ale carui fundatii au fost ridicate aripa nordica a transeptului cu perechea sa de capele si, in parte, corul cu absida poligonala. Pe la 1300 biserica si aripa estica a manastirii Carta erau deja terminate, lucrarile de finisare si de constructie a aripei sudice a abatiei continuand inca aproximativ doua decenii.
Arhitectul si atelierul de pietrari, activi la Carta dupa invazia mongola din anul 1241, au avut o contributie majora in diseminarea spiritului si a formelor artei gotice in Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport considerabil in evolutia acestui proces l-au avut insa si atelierele cisterciene de pietrari, trimise in Transilvania probabil din initiativa Capitlului General al ordinului cistercian, caruia ii erau aservite inca din anul 1240 o serie de asezari din Tara Barsei. Aceasta influenta stilistica sincretica poate fi surprinsa la o serie de monumente contemporane, situate in sudul Transilvaniei, de pilda la bisericile evanghelice din Sebes-Alba, Prejmer, Bartolomeu, Harman, Cristian, Capela „Sf. Ecaterina” din Brasov la Biserica evanghelica-luterana din Halmeag, dar si in nordul Transilvaniei la biserica ortodoxa din Bistrita sau la biserica reformata din Sic. Un document emis la 29 ianuarie 1322 de regele Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342) informeaza ca manastirii cisterciene Carta ii erau aservite zece asezari: Carta (Kerch), Crit (Cruz), Mesendorf (Messendorf), Cloasterf (villa Nicholai), Apos (villa Abbatis), Cisnadioara (monte sancti Micahelis), Feldioara (Feldwar), Colun (Colonia), Glamboaca (Honrabah) si Carta Romaneasca (Kercz Olachorum).
Dupa jumatatea secolului al XIII-lea, in imediata sa apropiere, pe malul drept al Oltului, manastirea cisterciana a fondat asezarea Carta (germ. Kerz), cunoscuta si sub vechea denumire de Carta Saseasca, iar pe Valea Hartibaciului, langa Agnita, a intemeiat localitatea Apos (germ. Abtsdorf, Satul Abatelui). Ambele asezari au fost populate cu sasi. Abatia Carta a asezat la cumpana secolelor XIII-XIV colonisti germani si pe teritoriul fostului Scaun de Sighisoara, respectiv in localitatile Crit, Mesendorf si Cloasterf, precum si in localitatile Colun si Glamboaca, pe teritoriul actual al judetului Sibiu, precum si Feldioara, pe teritoriul actual al judetului Brasov, toate situate pe malul drept al Oltului. Prin obtinerea de fonduri in cadrul unui program cultural al Uniunii Europene, manastirea a fost renovata in anul 2013 si ofera pentru vizitatori un traseu turistic cu indicatoare. Carta se afla la 45 km de Sibiu; din DN1 in directia Brasov, la indicator spre Carta se face stanga cca 3 km, pana in centrul satului. Astazi biserica este frecventata de comunitatea evanghelica din localitatea Carta. In ciuda distrugerilor survenite de-a lungul istoriei sale zbuciumate, monumentul de la Carta si-a pastrat arhitectura impunatoare ce atrage turistii si uimeste si astazi: capiteluri, chei de bolta, ferestre, console si chiar portalul de vest din secolul XV. O vizita la acest obiectiv se va dovedi benefica si cumva inaltatoare… Mai ales ca in vecinatate este si Pastravaria Albota, unde puteti sa va relaxati cateva ore. (George V. Grigore)

Surse:
wikipedia.org; albota.sobis.ro; sibiu-turism.ro; tuktuk.ro; sibiucityapp.ro; blogulmeudecalator.ro, comunicacarta.ro, ziarulnatiunea.ro, welcomtoromania.ro, crestinortodox.ro, printransilvania.ro; bogdan-chirea.ro, paginaolteniei.ro; cjsibiu.ro, sibiuindependent.ro; opinianationala.ro; sibiu100.ro; protv.ro; locuridinromania.ro; 365romania.ro, imperialtransilvania.com; alexandracristian.ro; albota.sobis.ro; cetatidintrecut.blogspot.com; amfostacolo.ro; vacantapersonalizata.ro; printransilvania.ro

Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.