Luni, 23 Mai

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Romania Mea Articole despre Romania mea Fenomen unic in Europa - Vulcanii Noroiosi de la Berca, Buzau

Fenomen unic in Europa - Vulcanii Noroiosi de la Berca, Buzau

Email Imprimare

Pare un relief martian, cu cratere si zone cu roci framantate. Prima oara l-am vizitat in anii ’70 cand urmam un curs de operatori lucrari geologice. Apoi l-am revazut in anii ’80, ca angajat al Schelei de Foraj Liliesti, iar ultima data, ca turist, l-am vizitat in anul 2017. Este unic si de aceea a fost folosit si in multe secvente de film artistic. Fenomenul se afla la circa 30 de kilometri de municipiul Buzau, in doua arii protejate. Aici se gasesc ca monumente ale naturii cunoscutii vulcani noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici, fenomen unic in Europa, rezultat al emanatiei de gaze naturale degajate de zacamantul petrolier existent in subsolul zonei. Dupa ce ajungi in comuna Berca - in aproape doua ore de mers pe jos sau o jumatate de ora cu automobilul - dai de Paclele Mari si Mici, care impreuna formeaza Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi.

Localnicii au denumit acest fenomen geologic unic in mai multe feluri: fierbatori, pacle sau salze. Teren arid, platouri argiloase pustii, asa-zisele pamanturi rele, de care agricultorii si crescatorii de animale au fugit intotdeauna. In schimb, geologii si, mai ales, botanistii s-au aratat deosebit de interesati, deoarece la marginea campurilor de noroi cresc plante rare. Aici se dezvolta doi arbusti declarati monumente ale naturii: gardurarita (Nitraria Schoberri) si catina tepoasa (Obione verrucifera). La randul sau, fauna inregistreaza doua specii rare: scorpionul si termita. Cum au ajuns oare acestea aici? Sau se poate spune ca un anumit relief, cu o anumita clima si anumite conditii de viata, atrage anumite specii? Aspectul selenar al platourilor de noroi este deosebit, pe de o parte, datorita lipsei totale de vegetatie, culorii galbui-lucioase, noroiului uscat si, pe de alta parte, a conurilor care domina maiestuos platourile si din care se scurge noroiul rezultat din eruptie.
Zonele in care activitatea vulcanilor noroiosi este intensa capata aspectul unor platouri argiloase pustii, asa-numitele taramuri de dincolo. Peisajul este de-a dreptul apocaliptic, mai ales cand este completat de bolboroseli. Acest fenomen este plastic prezentat de Alexandru Odobescu: „Daca nu stiti si n-ati vazut, sa va spun eu ca acolo si-a asternut necuratul cazanele cu smoala clocotita, pe sub pamant galgaie si fierbe glodul noroios, mai rece decat gheata, mai negru decat ceata; apoi pe guri cascate, prin tot ocolul acelei vai, fara de scursoare, tasneste tina in sus cand de-o schioapa, cand de un stanjen, si, mai mult, la fiecare gura imprejur, s-a durat musuroi si bale catranite, pe care uciga-l toaca le scuipa. Din vagaune se scurg naclaite, de-a lungul masivelor, se aduna in namol, se usuca de vant, se crapa de soare si jilava pe care nu se prinde, Doamne-fereste, nici troscot, nici ciulini”, descrie zona vulcanilor noroiosi scriitorul Alexandru Odobescu in a sa carte Pseudokinegetikos.
Vulcanii au conuri inalte de 2-3 metri, cu santuri rezultate prin fenomenul de siroire si straturi de noroi crapat in placi, lipsite de vegetatie. Ei se intind pe doua platouri cuaternare, sprijinite pe straturi pliocene, sarmatice, aducand din adancimea pamantului, cu ajutorul gazelor inerte, material grosier insotit de fosile. Anticlinalul Berca-Arbanasi apartine unei zone foarte framantate, fiind taiat de mai multe falii longitudinale si transversale, care dau regiunii un aspect de labirint. In lungul anticlinalului - acesta fiind parte a unei cute geologice ridicate in forma de bolta - pe liniile de dislocatie si in punctele de legatura a faliilor cu axul anticlinalului apar vulcanii noroiosi, care au fost semnalati pentru prima data stiintific de Grigore Cobalcescu, intemeietorul geologiei romanesti.
Savantul Grigore Cobalcescu a explicat geneza vulcanilor noroiosi ca un rezultat al amestecului apelor subterane cu gazele naturale care, in expansiunea lor spre exterior, dizolva rocile si le transforma intr-o pasta noroioasa. Aceasta, ajunsa la suprafata, da nastere unor conuri, ceea ce a determinat de altfel si denumirea de vulcani, sustine publicistul Horia Baescu. In zona Berca se afla trei grupuri distincte de vulcani noroiosi: vulcanii noroiosi din sudul anticlinalului, asezati la 100 de metri est de satul Berca, vulcanii noroiosi din nordul satului Pacle, cunoscut sub numele de Paclele Mici, asezati pe platoul din sudul dealului Paclele, la limita dintre comunele Berca si Scortoasa, si al treilea grup, vulcanii noroiosi din sudul satului Beciu, comuna Scortoasa, cunoscuti sub numele de Paclele Mari. Pe platoul vulcanilor noroiosi, structura exterioara este formata din argile si marne care contin o mare cantitate de saruri. Platourile sunt presarate cu conuri deschise si cratere ale caror dimensiuni variaza de la cativa centimetri la cativa metri. Marginile platourilor au pante usor inclinate, datorita actiunii de eroziune a apelor de siroire in noroiul vulcanic care dau nastere la ogase de pana la sapte metri adancime. Pe platoul Paclele Mici, vulcanii principali nu prezinta conuri in relief. Cu toate acestea, ei au cratere cu dimensiuni ce variaza intre doi si cinci metri. Tot pe acest platou exista o seama de cratere secundare de dimensiuni mici, ce formeaza conuri pe masura.
In timpul precipitatiilor abundente, eruptia vulcanilor de aici creste, dand nastere la torenti de noroi, care aluneca spre partea sudica, in special. Pe platourile vulcanilor noroiosi, formate prin depunerea noroiului, in timpul secetei, se dezvolta o eflorescenta salina, care ia nastere prin cristalizarea sarii, in urma evaporarii apei din noroiul aruncat in timpul eruptiei. Activitatea seismica imbogateste zestrea de vulcani. In urma cutremurelor din cursul anului 2016, la Rezervatia Vulcanii Noroiosi, un vulcan stins a fost reactivat. Rezervatia este mai bogata cu un vulcan, la Paclele Mari, unul dintre acei vulcani pe care il credeam mort a inceput sa arunce din nou cu putere noroi la suprafata, a declarat, la finalul anului trecut, custodele Rezervatiei, Dumitru Rosu, adaugand ca in ultimii ani un numar record de turisti roman si straini - peste 30.000 - au vizitat vulcanii noroiosi din zona Buzau. Cu o publicitate si mai acerba si cu o amenajare a unor trasee turistice ce pot cuprinde si Babele de la Ulmetu (Trovantii), Focul viu de la Lopatari, Muzeul Chihlimbarului de la Colti, Bisericile rupestre de la Alunis - Nucu - Bozioru (Tara Luanei), vizitatorii vor fi din ce in ce mai multi. (George V. Grigore)

Surse: wikipedia.org; descopera.ro; enciclopediaromaniei.ro; turismbuzau.ro; amfostacolo.ro


Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.