Manastirea Negru Voda a fost ctitorita in anul 1215, de catre Radu Negru Voievod, asa cum reiese din pisania de pe biserica manastirii, si este situata in orasul Campulung, la iesirea spre Pitesti. Domnitorul Basarab I a refacut din temelii lacasul, in prima jumatate a secolului al XIV-lea. Lucrarile de construire ale bisericii au fost continuate, dupa moartea sa, de catre fiul sau, Nicolae Alexandru Basarab. Nicolae Alexandru Voievod a fost inmormantat in biserica manastirii.
Distrusa in urma cutremurului din anul 1628, biserica a fost refacuta de catre domnitorul Matei Basarab, pe aceeasi temelie, folosindu-se materialul provenit din vechea constructie. De altfel, acesta a transformat vechea biserica intr-o manastire de calugari. Domnitorul a infiintat in incinta manastirii o tipografie. Din cauza cutremurelor din anii 1802 si 1819, biserica s-a daramat. A treia zidire a sa a inceput in anul 1826, din porunca voievodului Grigore Ghica.
Biserica are aspectul unei fortarete, fiind inconjurata de ziduri de piatra si are la intrare un turn-clopotnita inalt, prevazut cu metereze. Ansamblul Manastirii Negru Voda a fost inclus in Lista monumentelor istorice din judetul Arges in anul 2011 si este alcatuit din: Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica bolnitei, casa egumeneasca, casa domneasca, turnul-clopotnita si chilii. Biserica mare este in forma de nava, cu trei turle, cea din mijloc, mai mare, iar cele de la rasarit si apus, mai mici. Lacasul de cult a fost zidit din piatra de Albesti.
Dupa secularizarea din anul 1864, manastirea si-a pierdut toata averea si a fost transformata in biserica de mir. In anul 1928, Patriarhul Miron Cristea a transformat acest lacas din nou in manastire si l-a improprietarit cu 250 de hectare de padure. In anul 1959, manastirea a fost din nou desfiintata si transformata in biserica de parohie. In anul 1989, Preasfintitul Calinic, Episcop al Argesului si Muscelului, a reinfiintat manastirea.
Manastirea Negru Voda adaposteste moastele Sfantului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, cu ziua de praznuire 26 iulie. (Radu-Cristian Rosu)
