Cred ca sunt o sumedenie de sarbatori si traditii, dar nu le cunosc pe toate asa ca voi vorbi despre cele din zona estica a Munteniei si voi incepe cu inceputul...
Dragobetele, sarbatoarea dragostei si a iubirii, care este inlocuita incet-incet de Sfantul Valentin, o sarbatoare comerciala si foarte mercantilizata.
Martisorul pastreaza inca urmele traditiei sarbatoririi primaverii, dar in timp a capatat si o alta conotatie, alta decat vestirea primaverii, acum pe langa binecunoscutul martisor cu ata impletita se mai daruiesc si alte lucruri, ceea ce nu este in concordanta cu mesajul traditiei.
Traditia "babelor" si-a cam pierdut din importanta si putini sunt aceia care isi mai aduc aminte de insemnatatea acestei traditii, iar populatia tanara chiar nu cunoaste aceasta traditie.
Pastele, sarbatoarea Invierii si a bunavointei, a devenit o sarbatoare a falei si avuteniei unora, care nu respecta insemnatatea sarbatorii si isi etaleaza bogatia si denatureaza astfel evlaviosenia sarbatorii.
Dragaica, o alta traditie a romanilor, care vine din vremuri imemoriale, tinde sa fie uitata de catre generatia tanara si doar in zona rurala mai este luata in seama.
Sarbatoarea Sfintei Maria, cu traditiile ei din zonele unde sunt rauri, fluvii sau mare, este inca pastrata la nivelul la care se sarbatorea si in trecut si nu a fost inca mercantilizata.
Craciunul, cu datinile care il preced si de dupa, si-a pierdut din farmecul de altadata. Acum copii nu mai merg cu colindul, iar, daca o fac, o fac pentru bani si nu pentru placerea traditiei sau pentru prajituri, placinte, fructe sau nuci.
Ar mai fi fost multe de adaugat, dar este suficient deocamdata. Semnalul meu de alarma este tras asupra faptului ca traditiile romanesti au inceput sa fie uitate incet-incet, iar cele care inca sunt sarbatorite si-au schimbat menirea si au fost mercantilizate si astfel si-au pierdut din insemnatate. (Adrian Cristea)