Anul acesta, Pastele a fost sarbatorit, in aceeasi zi, de catre intreaga lume crestina. Cu toate ca semnificatia sarbatorii este identica pentru toti si exista obiceiuri, ritualuri comune mai multor tari sau grupari religioase, anumite obiceiuri sunt sarbatorite, in mod diferit, de diversele popoare. Se pastreaza, insa, pentru toti bucuria Invierii Mantuitorului, ce se rasfrange asupra intregii naturi si asupra oamenilor, care, cu sufletul deschis, vor sa primeasca minunea.

Germania si Olanda
Un obicei vechi - in Germania si Olanda - este copacul de Pasti. Se iau cateva crengi goale si se pun intr-un vas cu pamant. Apoi, se vor goli oua, care se vor vopsi. Copiii le vor atarna cu panglici colorate de crengile goale, simbolizand moartea, in timp ce ouale constituie simbolul vietii. Obiceiul a fost adus, de imigranti, si in Statele Unite.

Rusia
Precum toti ortodocsii, rusii merg la slujba, in noaptea de Pasti, iar ora 0.00 ii gaseste in fata bisericii, cantand. Exista obiceiul de a se darui oua, viu colorate, prietenilor si familiilor, insotite de urarea Hristos a inviat!. Dupa pastrarea unui post aspru, rusii se delecteaza cu feluri de mancare, preparate din miel, pui, porc, oua rosii si pasca. Duminica este o zi de bucurie, in care rudele se viziteaza intre ele.

Grecia
In Grecia, in duminica pascala, se organizeaza petreceri in aer liber. Bucatele sarbatoresti sunt asezate pe mese lungi, unul dintre felurile traditionale fiind o paine rotunda si plata, decorata cu oua de pasti numita Christopsomon.
Grecii ciocnesc oua, spunand Hristos a inviat!. Pastele este o sarbatoare foarte importanta pentru ei. In Vinerea Mare, drapelurile sunt coborate in berna, clopotele rasuna, iar seara, preotii conduc multimea, intr-o procesiune cu lumanari, in pietele oraselor.

Franta
Franta a pastrat si ea traditia de a darui oua in ziua de Pasti (in prezent, de ciocolata), simbolizand reinvierea naturii, primavara, si Invierea lui Hristos. In trecut, exista si semnificatia primei dati, cand, dupa o perioada de post, se sputeau manca oua. Ludovic al XIV-lea a daruit oua, placate cu aur, admiratorilor sai.

Italia
In duminica Pastelui, in Italia, toti membri familiei schimba intre ei oua, care pot fi confectionate, in mod special, pentru aceasta ocazie si care contin cadouri ascunse. In dimineata respectiva, micul dejun este, de obicei, alcatuit din salam, oua, pasca si traditionalul colomba’ - un cozonac cu migdale si fructe confiate. Luni, toata lumea iese la picnic.

Cehia
Pentru Republica Ceha, Pastele nu mai este considerat o sarbatoare catolica. Este vorba, mai mult, de un festival al primaverii, care permite familiei sa se reuneasca la cina sau sa participe la unul din evenimentele culturale organizate. Se organizeaza balciuri, unde se vand oua decorate manual prin diverse tehnici - asa-numitele kraslice.

Irlanda
In Irlanda, perioada pascala este incarcata de traditii. Multe dintre ele sunt comune si pentru alte tari crestine. Altele sunt celtice, avandu-si radacinile in vremuri pre-crestine, ca de exemplu dansul inserarii sau ingroparea heringului.

Polonia
Duminica dimineata, oamenii asaza mese, frumos aranjate cu oua rosii, carne rece, carnati, sunca, cozonaci, prajituri si, in mijloc, tronand, un miel preparat din zahar, in amintirea Invierii lui Hristos. Nu este voie sa se faca focul, de aceea, nu se serveste mancare calda. O alta traditie consta in a imparti un ou fiert cu o ruda. Bucatile de ou sunt condimentate cu sare si piper si binecuvantate de preot.

Statele Unite ale Americii
S.U.A. au preluat multe traditii ale altor tari/popoare. In Duminica Pastilor, atunci, cand se trezesc, copiii gasesc cosuletele cu bunatati, pe care le-a lasat iepurasul. Tot el a si ascuns, in gradina, ouale, pe care copiii le-au decorat cu o saptamana in urma. Copiii pornesc la vanatoare pentru a le gasi. Cel/cea care gaseste cele mai multe oua primeste un premiu.

Brazilia
In Brazilia, parintii ascund oua de ciocolata, sambata, inainte de Pasti, prin casa, pentru a fi gasite, ulterior, de copii, duminica dimineata. Uneori, se lanseaza o invitatie de participare rudelor si prietenilor.

Noua Zeelanda
Si in Noua Zeelanda, crestinii sarbatoresc Invierea lui Hristos prin slujbe religioase. Duminica dimineata, se va organiza vanatoarea de oua, in cadrul careia copiii pot gasi ascunse prin gradini Hot Cross Buns (chifle dulci, insemnate cu o cruce) si oua de ciocolata.

Povestea Iepurasului de Paste
Se pare ca iepurasul de Paste isi are originea in credintele pre-crestine ale fertilitatii, cand era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in perioada primaverii. Iepurele este un mesager sacru al divinitatii in multe culturi, dar, prezenta lui in traditia pascala a fost atestata pentru prima oara, in Germania, in anul 1500. Germanii sunt si cei care au inventat dulciurile in forma de iepurasi, preparate din aluat si zahar (in anul 1800). In aceeasi perioada, in Franta, au aparut primele oua din ciocolata. In Statele Unite ale Americii, traditia iepurasului de Paste, care aduce cadouri copiilor cuminti, a fost adusa de imigrantii germani. In prezent, alaturi de Mos Craciun, iepurasul de Paste, cel darnic, este prezent in toate tarile crestine.
Desi nu este autohton, el a fost primit cu bratele deschise de catre toti copiii, fiind considerat la fel de generos ca Mos Craciun!
Pe langa traditionalele oua rosii, miel, cozonac si pasca, obiceiurile pascale romanesti sunt imbogatite de traditiile regionale.
In traditia noastra populara, ouale vopsite au puteri miraculoase: te apara de rele, vindeca bolile si protejeaza gospodaria.

Traditii romanesti
In Bucovina, in noaptea de Paste, exista obiceiul aprinderii "focurilor de veghe". Pe dealuri si coline, sunt aprinse focuri puternice, care ard toata noaptea. In jurul lor, se aduna satenii, povestind intamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe deasupra focului, pentru a indeparta duhurile rele. Tot in zona respective, se obisnuieste ca, in noaptea de Inviere, fetele sa mearga in clopotnita bisericii din sat si sa spele limba clopotului cu "apa neinceputa". "Apa neinceputa" presupune, ca persoana, care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca, pana cand apa va fi folosita la spalatul clopotului. Apoi, in zorii zilei de Paste, fetele se spala cu aceasta apa, pentru a fi frumoase si atragatoare tot anul. In trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici, pentru a le judeca si pedepsi toate greselile comise de-a lungul anului. Cei gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu vergele de lemn la talpi, pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor.
Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al incondeierii oualor este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sunt cele traditionale (spicul, soarele, frunza si crucea), dar, maiestria picturii specifice Bucovinei nu se regaseste in nicio alta regiune a tarii.
In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor.
In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului, care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. Fiecare gospodar pregateste un astfel de cos, acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei, dupa oranduiala stramoseasca. In cos sunt asezate, pe o farfurie: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii, se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.
In nordul Sucevei, se pregatesc diferite dulciuri, speciale, cum ar fi "Babele", simbolul vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si stafide, asemanatoare cozonacului, doar ca aceasta compozitie se toarna in forme speciale. "Babele" sunt duse la slujba de Inviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.
In Transilvania, a doua zi de Paste, tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii, imbracati in haine traditionale. Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva mici daruri. Se spune, ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar barbatii, care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana.
In Tara Motilor, in noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa in cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze in siguranta si este furata, paznicii, care au dat gres, vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca cei care au incercat sa fure toaca, nu au reusit, ei vor fi gazdele ospatului.
Pe Valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.
In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care au fost puse un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
Tot in Banat, dar, in egala masura, si in Muntenia, exista obiceiul, ca tinerele fete sa pastreze in casa lumanarea aprinsa, in noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este, apoi, aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc in viata personala si este bine vazut de cei din jur.
In regiunea Sibiului, exista obiceiul ca, de Paste, sa fie impodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun. Numai ca, de data aceasta, in locul globurilor, se agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat intr-o vaza si pastrat ca element decorativ in casa.
In Maramures, traditia spune, ca, in prima zi de Paste, este bine ca prima persoana, care iti intra in casa, sa fie un barbat. In caz contrar, va fi discordie in casa in acel an. Dimineata devreme, copiii merg la prieteni si la vecini, pentru a anunta Invierea Domnului, iar gazda ii intampina cu oua incondeiate.
In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti, se numara "covrigii cu ou" (numiti astfel, pentru ca, in compozitia lor, se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o delicatesa de acest gen, care este, totodata, si simbolul belsugului.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat!, cel mai norocos este gospodarul al carui cocos "se produce" primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci. (Doina Ana Butman)