Clopul cu pene de paun, piesa de rezistenta a costumului popular nasaudean

Imprimare

Confectionarea clopului cu pene de paun, cel mai de vaza element din costumul popular fecioresc din Tara Nasaudului, a devenit o arta. Din pacate, aceasta arta nu mai este stapanita decat de o femeie, mester popular din comuna Salva. Lucia Todoran, care detine secretele acestui mestesug, a invatat de la Leon Jora, un consatean priceput care a plecat dintre cei vii. Clopul cu pene de paun se poarta chiar si astazi la zile mari de sarbatoare si este confectionat cu trei randuri de pene, cu cinci sau chiar cu sapte randuri.

Lucrez cate o zi intreaga pentru a face o roata. Nu este o munca grea, dar trebuie sa stii cum sa faci si trebuie sa iti placa, povesteste Lucia Todoran. O astfel de palarie se vinde cu preturi cuprinse intre 1.000 si 2.000 de lei, in functie de cate randuri de pene are roata. Clopul cu pene de paun face parte din portul popular fecioresc de pe Valea Salautei si a Somesului, dar in ultimii ani a mai fost preluat si de alte zone etnografice datorita frumusetii acestuia.
Clopul cu pana de paun este purtat numai de feciori si, in functie de numarul randurilor de pene, clopul arata bogatia celui care il poarta. Astfel, cel cu clop cu trei randuri de pene este mai putin bogat, iar cel cu cinci sau sapte randuri in clop este din neam avut. Interesant este si faptul ca, in urma cu ceva ani, la sat, locul in societate era foarte bine stabilit si nimeni nu indraznea sa se infatiseze cu un clop cu sapte randuri daca statutul lui era de trei, chiar daca avea bani sa cumpere un clop cu mai multe randuri de pene de paun.
Palaria propriu-zisa este confectionata din panza neagra, infasurata cu betea sau cu o panglica pe care sunt cusute margele multicolore, numite gerdane. La aceasta palarie este adaugata o roata, formata din pene de paun, care creeaza o piesa extrem de maiestuoasa in costumul barbatesc, motiv pentru care fala feciorilor din judetul Bistrita-Nasaud a fost mult sporita prin aceasta piesa. De asemenea, in trecut, nu orice fecior isi permitea sa aiba clop cu pene de paun, motiv pentru care era o mare cinste ca o fata sa fie jucata de un fecior care purta aceasta piesa a costumului popular. Mestesugurile confectionarii podoabelor in general au aparut ca urmare a dorintei omului de a se distinge. Ele nu s-au dezvoltat in mod uniform in toate epocile istorice si in toate regiunile tarii, insa palaria cu pene de paun reprezinta un simbol al judetului Bistrita-Nasaud in ceea ce priveste costumele populare romanesti, pentru ca a reusit sa fie recunoscuta prin frumusetea si prin anvergura pe care o are.
Sursa: Antena Satelor