Loc de popas si odihna pentru negustorii care bateau drumurile Olteniei, Hanul Putureanu asa cum apare el pe lista monumentelor istorice, a intrat intr-un nemeritat con de umbra. Anii si-au lasat amprenta peste impresionantul imobil, insa cheia renasterii sale sta tocmai in trecutul sau si pozitionarea in chiar centrul vechi al Cetatii Banilor. Construit pe un teren de peste 2.000 de mp, ansamblul arhitectural de secol XIX este amplasat in imediata vecinatate a numeroase monumente si obiective turistice ale Craiovei. Iar o eventuala reconversie intr-un centru hotelier modern ar transforma Hanul Putureanu intr-un pol de interes al centrului celui mai mare oras din sud-vestul Romaniei.

Istoria Hanului Putureanu, monument de seama al Baniei, incepe oficial in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Povestile despre acesta sunt consemnate insa mult mai devreme, inca din secolul al XVIII-lea. Una dintre intamplarile petrecute chiar pe aceste locuri avea sa schimbe decisiv intreaga istorie a Olteniei. In ajunul Craciunului din 1733, un soldat imperial din armata de ocupatie austro-ungara agreseaza doua localnice. Este scanteia care aprinde butoiul de pulbere al revoltei populare. Populatia Craiovei ia cu asalt garnizoana din oras si faptul divers petrecut in stabilimentul care mai tarziu va deveni Hanul Putureanu intra in cronici. Aproape intregul contingent de peste 300 de soldati incartiruiti in Craiova este masacrat de oamenii revoltati. Incercarile de pacificare ale regiunii dureaza inca doi ani, insa in 1735 austriecii incep retragerea din Oltenia.
Debutul sangeros al Hanului in paginile de istorie este repede trecut in uitare. Odata cu sporirea importantei comerciale a Craiovei, breasla negustorilor creste in insemnatate si avutie. Este contextul in care Nita D. Putureanu (1854-1910) apare in documentele oficiale drept proprietar al hanului care de acum ii va purta numele. Nascut intr-o familie de tarani din satul doljean Puturi, acesta cunoaste o rapida ascensiune sociala. Afacerile cu alcool si tutun, acordarea de imprumuturi, dar si chiriile proprietatilor pe care le cumpara de-a lungul timpului, il propulseaza in randul marii burghezii craiovene. La moartea sa, mostenitorii vor imparti o avere insemnata, evaluata la 330.000 de lei, aproximativ 2 milioane de dolari in moneda actuala, cam tot atat cat mostenea I.L. Caragiale de la faimoasa matusa Momuloaia.
Ocupat succesiv de armata germana si de armata sovietica, Hanul Putureanu ramane insa in proprietatea familiei Putureanu pana la nationalizarea imobilului din 1950. In buna masura ansamblul arhitectural de secol XIX ramane neschimbat, iar cea mai precisa descriere a acestuia este facuta chiar de Mihail Putureanu, fiul negustorului craiovean: Cladirea acestui imobil a inceput cu partea de jos, cladind intai pravalia, magazia si o mica bucatarie pentru gatitul bucatelor necesare pasagerilor(...) Mai tarziu tata a cladit pe partea dreapta cum intri pe gang opt camere, dintre care o parte din ele au fost ocupate de familia lui, iar restul au fost inchiriate. Aceste camere au fost cladite cu geamlac, iar deasupra lor era podul. Dupa catva timp, in partea stanga cum intri pe gang, tata a cladit o pravalie mare, ocupata de o cafenea cu biliard.
Lucrarile de extindere nu s-au oprit insa pana in 1907. Este anul in care in gradina hanului apare o popicarie, iar numarul camerelor destinate inchirierii trece de 90. De altfel, amplasamentul central si vadul bun al zonei a facut ca investitia sa fie permanent una foarte profitabila. Neglijata insa de-a lungul timpului, cladirea are acum nevoie de mana harnica a unui intreprinzator hotarat sa ii redea stralucirea de odinioara. Nu lipsit de insemnatate este si faptul ca in apropierea edificiului se afla alte monumente si obiective turistice importante pentru cel mai mare oras al Olteniei precum: Catedrala Sfantul Dumitru, Casa Baniei, fosta Scoala Centrala de Fete, Biserica Madona Dudu sau Hanul Hurezi.

Ansamblul arhitectural Hanul Putureanu
Str. Matei Basarab nr. 9, Craiova (Centrul Vechi), jud. Dolj