Amplasata la doar 300 m de Piata Dorobanti, aceasta vila istorica impresioneaza prin simetria perfecta a fatadei, axul central fiind marcat de intrarea protejata de o copertina tip scoica, din fier forjat. Fatada este infrumusetata prin elemente ornamentale vegetale si scara cu dantelarie din piatra. Cartierul, cunoscut astazi ca "Zona Capitalelor", a aparut la inceputul secolului trecut.
In 1913, dupa modelul parcelarii L. Blank si A. Filipescu, doi investitori belgieni, Josse Allard si Eugen Baelde (administratori ai Societatii de Tramvaie) se hotarasc sa creeze o parcelare de 188 de loturi, care va fi cunoscuta sub numele de "Parcul Bonaparte". Planul va fi aprobat in 17 decembrie 1913 prin Inalt Decret Regal si prevedea o suprafata de 197.000 mp, din care 150.000 mp urmau a fi construiti in "dosul parcului Filipescu". Zona se adresa unor categorii sociale cu posibilitati financiare ridicate si prevedea norme stricte de constructie.
In anii de dupa Primul Razboi Mondial, strazile din zona erau denumite dupa membrii familiei regale: strada Regina Maria (astazi strada Paris), Principesa Elisabeta, Principele Nicolae, Principele Mircea, Principesa Ileana si Principesa Maria. Dupa scurt timp, Primaria decide sa puna in valoare statutul politico-diplomatic interbelic si opteaza pentru denumirile cunoscute si astazi, strazile primind nume de capitale ale tarilor aliate: Paris, Londra, Washington, Roma, Praga, Belgrad sau ale unor tari neutre, prietene: Argentina, Mexic. Zona dintre strada Paris si soseaua Bonaparte (astazi, bulevardul Iancu de Hunedoara) era denumita Parcul Bonaparte, iar zona dintre strada Paris si strada Sofia se numea Parcul Filipescu.
Vila de fata ofera oportunitatea de a detine o proprietate intr-un cartier istoric cochet, cu multe resedinte din perioada interbelica extrem de bine conservate sau restaurate, multe construite pentru a gazdui ambasade si resedinte de ambasadori.
In prezent, cladirea trece printr-un proces de refacere si modernizare, fiind emisa autorizatia de construire. In urma acestuia, suprafata utila va ajunge la 1000 mp, iar structura flexibila va permite inclusiv impartirea pe apartamente. (Sursa: Artmark)